Tofan: Moldova are o gaură de 20 de miliarde de lei în buget. Nu mai putem amâna deciziile

Premierul desemnat, Vasile Tofan, a declarat în discursul susținut în Parlament că Republica Moldova se confruntă cu un deficit bugetar de 20 de miliarde de lei și avertizează că situația finanțelor publice nu mai permite amânarea reformelor economice și fiscale.

Potrivit lui Tofan, în ultimii cinci ani cheltuielile bugetare au crescut de la 49 la 92 de miliarde de lei, însă investițiile nu au ținut pasul cu această evoluție. El a explicat că majorarea cheltuielilor a fost determinată în mare parte de crizele succesive, care au impus dublarea costurilor pentru protecția socială.

„Statul a trebuit să ajute oamenii să ridice pensiile sau să achite ajutoare la contor, însă asta nu a adus creștere. Am împărțit din ce am adunat, dar nu am produs în plus”, a afirmat premierul desemnat.

Vasile Tofan a atras atenția și asupra dezechilibrelor din sistemul de pensii și asigurări sociale. Potrivit acestuia, bugetul asigurărilor sociale are un deficit de 3,6 miliarde de lei, la care se adaugă alte 15 miliarde de lei alocate prestațiilor sociale. El a avertizat că actualul raport de doar 1,1 angajați la un pensionar riscă să agraveze și mai mult presiunea asupra bugetului dacă nu vor fi adoptate măsuri structurale.

În acest context, premierul desemnat a anunțat că una dintre prioritățile viitorului Guvern va fi restabilirea disciplinei bugetare. Programul de guvernare prevede reducerea deficitului bugetar raportat la PIB cu cel puțin două puncte procentuale până în 2029 și majorarea încasărilor fiscale, fără a pune presiune suplimentară asupra contribuabililor care își achită corect obligațiile. În schimb, Executivul își propune să combată economia informală, salariile „în plic”, evaziunea fiscală și să revizuiască sistematic cheltuielile publice pentru eliminarea programelor ineficiente.

Tofan a subliniat că Republica Moldova nu poate susține pe termen lung majorarea salariilor, pensiilor și investițiilor publice doar prin redistribuirea acelorași resurse, insistând că economia trebuie să producă mai multă valoare pentru a asigura dezvoltarea durabilă a țării.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.