Marea migrație spre șezlonguri a „înghițit” aproape 17% din traficul Aeroportului Chișinău

Peste 811 mii de persoane au călătorit prin Aeroportul Chișinău în luna iulie 2026, cu 107,8 mai mulți decât în iulie 2025. Creșterea anuală a constituit 15,3%.

Rezultatul a depășit cu 105.079 de pasageri prognoza inițială, stabilită la aproximativ 706.000 de persoane. Astfel, planul pentru luna iulie a fost realizat în proporție de 114,9%.

Antalya a fost cea mai solicitată destinație, concentrând 16,8% din traficul total. Aceasta a fost urmată de Istanbul, cu o cotă de 8%, Londra – 3,9%, Heraklion – 3,4% și Sharm el-Sheikh – 3,2%.

Creșteri ale numărului de pasageri au fost înregistrate și pe rutele spre Barcelona, Bruxelles, Atena, Verona, Tel Aviv, Praga, Napoli, Dublin, Hurghada, Paris și Frankfurt.

Cel mai mare avans a fost raportat pe ruta Chișinău–Erevan, care a atras cu 12.812 pasageri mai mult decât în iulie 2025. Erevanul a reprezentat aproximativ 2,1% din traficul total al aeroportului.

Destinațiile lansate recent au generat împreună 41.386 de pasageri, echivalentul a circa 5,1% din traficul lunii. Printre cele mai solicitate rute noi s-au numărat Bratislava, Napoli, Batumi, Wroclaw, Rodos, Rimini, Sofia, Corfu, Geneva și Madrid.

În luna iulie au fost înregistrate 5.402 mișcări de aeronave. Raportat la numărul total de pasageri, rezultă o medie de aproximativ 150 de călători pentru fiecare aterizare sau decolare, indicatorul incluzând ambele tipuri de mișcări.

Volumul mărfurilor transportate prin Aeroportul Chișinău a constituit 190,2 tone. Administrația aerogării afirmă că rezultatele confirmă cererea în creștere pentru zborurile directe din și spre Republica Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datoria externă totală a Republicii Moldova a ajuns la 12,398 de miliarde de dolari la sfârșitul anului 2025, în creștere cu 18,2% față de 2024, arată Banca Mondială în raportul „International Debt Report 2026”. Într-un deceniu, suma a crescut cu 6 miliarde 303 milioane de dolari, adică cu 103,4%. În 2015, datoria externă era de 6,095 miliarde de dolari.

Din totalul datoriei externe, 5,035 miliarde de dolari reprezintă datoria publică și cea garantată de stat. Datoria privată fără garanții de stat însuma 4,680 miliarde de dolari, iar cea pe termen scurt, prezentată separat în raport, se ridica la 2,683 miliarde de dolari.

Aproape 90% din datoria publică și cea garantată de stat revenea creditorilor multilaterali, față de care soldul era de 4,495 miliarde de dolari. Raportul indică 981 de milioane de dolari pentru Fondul Monetar Internațional și 922 de milioane pentru Asociația Internațională pentru Dezvoltare, parte a Grupului Băncii Mondiale. Aceste sume reprezintă 21,8% și, respectiv, 20,5% din datoria față de creditorii multilaterali. Alte 2,591 miliarde de dolari reveneau celorlalți creditori din această categorie.

Datoria față de creditorii bilaterali însuma 511 milioane de dolari. Franța avea cea mai mare sumă evidențiată în raport, de 241 de milioane de dolari, urmată de Japonia, cu 131 de milioane. Alți creditori bilaterali aveau de recuperat 140 de milioane de dolari. În componența datoriei publice și garantate de stat mai figurau 29 de milioane de dolari datorate creditorilor privați.

În 2025, datoria externă totală echivala cu 165% din valoarea exporturilor de bunuri și servicii și cu 61% din venitul național brut. Rambursările și dobânzile plătite în contul datoriei externe au reprezentat echivalentul a 18% din exporturi și a 7% din venitul național brut.

Noile angajamente de împrumut față de creditorii oficiali au avut, în medie, o scadență de 31 de ani, o perioadă de grație de doi ani și o dobândă de 3,5%. Pentru creditorii privați, raportul arată că în 2025 nu au existat noi angajamente în categoria analizată.

Banca Mondială încadrează Republica Moldova în categoria economiilor cu venit mediu superior. Fișa de țară indică o populație de 2,4 milioane de locuitori și un venit național brut de 20,344 miliarde de dolari.