Moldova stă pe datorii de 723 de miliarde de lei! Povara financiară trece de două ori peste PIB

Datoria totală a sectoarelor economiei Republicii Moldova a ajuns la 723,3 miliarde de lei la sfârșitul lunii martie 2026, în creștere cu 4,3% față de finele anului trecut, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei (BNM).

Raportată la produsul intern brut, datoria a constituit 202,1%, cu 5,9 puncte procentuale mai mult decât la 31 decembrie 2025. Indicatorul nu trebuie confundat cu datoria publică, deoarece include obligațiile tuturor sectoarelor economiei, inclusiv depozitele populației și ale companiilor înregistrate drept pasive ale instituțiilor financiare.

Cea mai mare parte a datoriei revine sectorului financiar 303,5 miliarde de lei, echivalentul a 42% din total. Societățile comerciale nefinanciare acumulează datorii de 192,8 miliarde de lei, administrația publică 157 de miliarde de lei, iar gospodăriile populației 70 de miliarde de lei.

Împrumuturile contractate reprezintă 40,8% din datoria totală. La sfârșitul primului trimestru, acestea au însumat 295,3 miliarde de lei, în creștere cu 5% față de decembrie 2025.

Împrumuturile externe au ajuns la 140 de miliarde de lei. Aproximativ 57,9% din acestea au fost acordate administrației publice, iar 33,6% societăților comerciale nefinanciare. Băncile și asociațiile de economii și împrumut au creditat economia cu 112,3 miliarde de lei.

Valoarea financiară netă a economiei, calculată ca diferență dintre activele și pasivele financiare, a rămas negativă, dar s-a îmbunătățit de la minus 126 de miliarde de lei la sfârșitul anului 2025 la minus 121,2 miliarde de lei în martie 2026.

Activele financiare ale economiei au crescut într-un trimestru de la 916,1 miliarde la 960,8 miliarde de lei. În același timp, pasivele au avansat de la 1.042,1 miliarde la 1.082 de miliarde de lei.

Gospodăriile populației rămân singurul sector cu o valoare financiară netă puternic pozitivă. Aceasta a crescut cu 3,7%, până la 266,2 miliarde de lei. Populația deținea active financiare de 336,2 miliarde de lei și obligații de 70 de miliarde de lei, constituite în proporție de 94,6% din împrumuturi.

În schimb, societățile comerciale nefinanciare au înregistrat cel mai mare dezechilibru: active de 144,4 miliarde de lei și pasive de 470,4 miliarde de lei. Valoarea lor financiară netă s-a deteriorat până la minus 326 de miliarde de lei.

Administrația publică avea active financiare de 115,6 miliarde de lei și pasive de 157 de miliarde de lei, rezultând o poziție netă negativă de 41,4 miliarde de lei. Societățile financiare au încheiat trimestrul cu o valoare netă negativă de 20 de miliarde de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#datorie #economie #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Astăzi, 5 septembrie, a fost lansată Consultarea Publică CP-03, cea de-a treia rundă din ciclul de consultări publice organizate în cadrul procesului de reactualizare a Planului Urbanistic General al municipiului Chișinău – PUG Chișinău 2040.

Consultarea CP-03 se desfășoară în perioada 4 septembrie – 7 octombrie 2026 și aduce în atenția publicului trei Studii de Fundamentare importante pentru dezvoltarea viitoare a municipiului: „Dezvoltare Economică”, „Infrastructura Edilitară / Utilități Publice” și „Servicii Publice”.

Cele trei studii privesc orașul din perspective strâns legate între ele: unde și cum se dezvoltă economia, dacă infrastructura poate susține dezvoltarea orașului și dacă serviciile publice sunt amplasate și dimensionate corespunzător nevoilor locuitorilor.

Studiul „Dezvoltare Economică” analizează structura economiei municipiului, zonele cu funcții economice, locurile de muncă și potențialul noilor sectoare de dezvoltare. Concluziile sale vor contribui la stabilirea și protejarea zonelor economice și la o mai bună corelare a investițiilor cu infrastructura și mobilitatea.

Studiul „Infrastructura Edilitară / Utilități Publice” analizează starea și capacitatea rețelelor de alimentare cu apă, canalizare, energie termică, energie electrică, gaze naturale și telecomunicații. Una dintre întrebările esențiale este dacă infrastructura existentă poate susține noile dezvoltări și unde sunt necesare modernizări sau extinderi.

Studiul „Servicii Publice” analizează accesul populației la educație, sănătate, servicii sociale, culturale, transport și alte servicii de interes public, inclusiv modul în care acestea sunt distribuite între centru, cartierele periferice și localitățile componente.

PUG-ul este documentul care va orienta dezvoltarea urbanistică a municipiului până în anul 2040. Studiile de Fundamentare reprezintă baza tehnică necesară pentru ca viitoarele soluții urbanistice să pornească de la situația reală a orașului.

Prin urmare, înainte de a stabili unde și în ce condiții se poate construi, unde trebuie păstrate terenuri pentru activități economice și dotări publice, ce infrastructură trebuie dezvoltată și cum pot fi distribuite mai echilibrat serviciile, este necesar ca problemele, necesitățile și prioritățile municipiului să fie corect identificate.

Tocmai de aceea, consultarea publică urmărește nu doar prezentarea studiilor, ci și colectarea observațiilor, propunerilor și informațiilor din partea cetățenilor, specialiștilor, instituțiilor publice, mediului academic, mediului de afaceri și societății civile.

Consultarea este deschisă în perioada 04 septembrie – 07 octombrie 2026.

Ședința publică va avea loc la 23 septembrie 2026, ora 13:00, în incinta Preturii sectorului Buiucani, strada Mihai Viteazu nr. 2, municipiul Chișinău, în format hibrid – cu participare fizică și online. Observațiile și propunerile pot fi transmise pe întreaga perioadă a consultării, până la 07 octombrie 2026.

„Chișinăul anului 2040 se planifică astăzi. Invităm locuitorii municipiului și toate părțile interesate să consulte materialele CP-03 și să contribuie cu observații, propuneri și recomandări la reactualizarea Planului Urbanistic General”, transmite Primăria Capitalei.

#Consultarea Publică CP-03 #plan urbanistic general #consultari publice #lansare #Chisinau