Moldova stă pe datorii de 723 de miliarde de lei! Povara financiară trece de două ori peste PIB

Datoria totală a sectoarelor economiei Republicii Moldova a ajuns la 723,3 miliarde de lei la sfârșitul lunii martie 2026, în creștere cu 4,3% față de finele anului trecut, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei (BNM).

Raportată la produsul intern brut, datoria a constituit 202,1%, cu 5,9 puncte procentuale mai mult decât la 31 decembrie 2025. Indicatorul nu trebuie confundat cu datoria publică, deoarece include obligațiile tuturor sectoarelor economiei, inclusiv depozitele populației și ale companiilor înregistrate drept pasive ale instituțiilor financiare.

Cea mai mare parte a datoriei revine sectorului financiar 303,5 miliarde de lei, echivalentul a 42% din total. Societățile comerciale nefinanciare acumulează datorii de 192,8 miliarde de lei, administrația publică 157 de miliarde de lei, iar gospodăriile populației 70 de miliarde de lei.

Împrumuturile contractate reprezintă 40,8% din datoria totală. La sfârșitul primului trimestru, acestea au însumat 295,3 miliarde de lei, în creștere cu 5% față de decembrie 2025.

Împrumuturile externe au ajuns la 140 de miliarde de lei. Aproximativ 57,9% din acestea au fost acordate administrației publice, iar 33,6% societăților comerciale nefinanciare. Băncile și asociațiile de economii și împrumut au creditat economia cu 112,3 miliarde de lei.

Valoarea financiară netă a economiei, calculată ca diferență dintre activele și pasivele financiare, a rămas negativă, dar s-a îmbunătățit de la minus 126 de miliarde de lei la sfârșitul anului 2025 la minus 121,2 miliarde de lei în martie 2026.

Activele financiare ale economiei au crescut într-un trimestru de la 916,1 miliarde la 960,8 miliarde de lei. În același timp, pasivele au avansat de la 1.042,1 miliarde la 1.082 de miliarde de lei.

Gospodăriile populației rămân singurul sector cu o valoare financiară netă puternic pozitivă. Aceasta a crescut cu 3,7%, până la 266,2 miliarde de lei. Populația deținea active financiare de 336,2 miliarde de lei și obligații de 70 de miliarde de lei, constituite în proporție de 94,6% din împrumuturi.

În schimb, societățile comerciale nefinanciare au înregistrat cel mai mare dezechilibru: active de 144,4 miliarde de lei și pasive de 470,4 miliarde de lei. Valoarea lor financiară netă s-a deteriorat până la minus 326 de miliarde de lei.

Administrația publică avea active financiare de 115,6 miliarde de lei și pasive de 157 de miliarde de lei, rezultând o poziție netă negativă de 41,4 miliarde de lei. Societățile financiare au încheiat trimestrul cu o valoare netă negativă de 20 de miliarde de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#datorie #economie #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Parlamentul a aprobat în prima lectură un proiect de lege care prevede simplificarea și accelerarea procedurilor pentru proiectele de producere a energiei din surse regenerabile. Noile reguli ar urma să reducă semnificativ timpul necesar pentru obținerea autorizațiilor și avizelor, inclusiv pentru panouri fotovoltaice și instalații de autoconsum.

Potrivit proiectului elaborat de Ministerul Energiei, pentru centralele mari termenul maxim de autorizare va fi de 24 de luni, iar pentru instalațiile cu o capacitate de până la 150 kW – de cel mult 12 luni.

Procedurile vor fi și mai rapide în zonele desemnate pentru accelerarea proiectelor de energie regenerabilă, unde autorizarea ar urma să dureze maximum 12 luni.

Pentru instalațiile destinate autoconsumului, inclusiv cele montate pe clădiri, termenul maxim va fi de trei luni. În cazul panourilor fotovoltaice de până la 100 kW instalate de prosumatori și al pompelor de căldură de mică putere, autorizațiile ar urma să fie obținute în cel mult o lună.

Și modernizarea centralelor existente va putea fi făcută mai rapid. Dacă instalația se află într-o zonă de accelerare și capacitatea nu crește cu mai mult de 15%, procedura va putea fi finalizată în maximum 30 de zile.

O altă noutate este crearea unei platforme digitale unice pentru proiectele de energie regenerabilă. Dezvoltatorii ar urma să poată găsi într-un singur punct actele permisive, avizele, aprobările și deciziile necesare pentru construcția, exploatarea sau modernizarea centralelor. În prezent, procedurile presupun interacțiunea cu mai multe instituții și platforme.

Proiectul prevede și desemnarea unor zone de accelerare pentru energia regenerabilă, selectate cu prioritate în funcție de disponibilitatea terenurilor și infrastructurii existente și de impactul asupra mediului. Teritoriile în care asemenea proiecte ar putea provoca un impact de mediu considerat inacceptabil vor fi excluse.

Guvernul urmează să creeze și o infrastructură națională de date spațiale privind resursele energetice. Aceasta va include informații despre potențialul de producere a energiei regenerabile și despre terenurile și apele disponibile pentru dezvoltarea centralelor și a infrastructurii de rețea și stocare.

Noile prevederi vor viza și clădirile. Autoritățile centrale și locale vor trebui să includă în documentația de urbanism soluții pentru integrarea panourilor fotovoltaice și solare, pompelor de căldură, sistemelor de stocare și instalațiilor de autoconsum.

Se schimbă și mecanismul de remunerare a energiei livrate în rețea de prosumatori. Pentru instalațiile noi, energia excedentară va fi achiziționată de furnizori la prețul de pe piața pentru ziua următoare, în locul mecanismului actual bazat pe un preț mediu. Proprietarii instalațiilor existente își vor păstra mecanismul actual până la sfârșitul anului 2027.

Proiectul introduce modificări și pentru piața biocarburanților. Va fi creat un registru destinat monitorizării tranzacțiilor, evidenței emisiilor și emiterii certificatelor pentru combustibilii regenerabili utilizați în transport. Importatorii și comercianții angro de benzină și motorină vor avea, de asemenea, obligația de a introduce pe piață o cotă minimă de biocarburanți.

Proiectul urmează să fie examinat de Parlament în lectura a doua.

#autorizații pentur energie regenerabilă #energie regenerabilă #parlament