Milioanele secetei duc spre familia lui Vaja Jhashi, „regele cerealelor”! 2 firme asociate cu Sungrain în vârful listei

Două companii asociate structurilor Sungrain vor încasa împreună aproape 5,4 milioane de lei din ajutoarele acordate fermierilor afectați de seceta și arșița din 2025. Este vorba despre Agrotera Sud, liderul detașat al clasamentului, și Global Farming International, ocupanta locului secund.

Potrivit Ordinului AIPA, statul a autorizat plata a exact 50 de milioane de lei pentru 333 de dosare privind pierderile înregistrate la culturile de porumb și floarea-soarelui.

Cea mai mare sumă, de 4,02 milioane de lei, revine companiei Agrotera Sud. Aceasta concentrează singură aproximativ 8,1% din întregul fond și primește de aproape trei ori mai mult decât următorul beneficiar.

Mai mult, ajutorul acordat Agrotera Sud este cu 462,5 mii de lei mai mare decât sumele încasate împreună de următorii trei beneficiari din clasament.

Agrotera Sud este deținută integral de Sungrain Capital și este administrată de Ciprian Bordianu, potrivit informațiilor din registrele comerciale, actualizate în decembrie 2025. Istoricul companiei arată că Ion Echim a deținut anterior direct o participație majoritară, iar în prezent figurează ca administrator al Sungrain Capital. Ion Echim este soțul fostei guvernatoare BNM, Emma Tăbîrță. Sungrain Farming International ltd este înregistrată în Larnaca, este revendicată de Tamaz Jhashi, fiul patronului Trans-Oil, Vaja Jhashi

Pe locul secund se află Global Farming International, cu un ajutor autorizat de 1,3 milioane de lei. Firma este administrată de Ion Echim și aparține în proporție de 100% societății Sungrain Group. Datele despre Global Farming International

Cele două companii vor primi cumulat 5,3 milioane de lei, echivalentul a aproximativ 10,8% din întregul pachet financiar destinat celor 333 de beneficiari.

Global Farming International și Agrotera Sud au apărut anterior într-o investigație realizată de emisiunea „Cutia Neagră PLUS” de la TV8. Ancheta jurnalistică din mai 2023 analiza legăturile dintre companiile administrate de Ion Echim, firme înregistrate în Cipru și familia omului de afaceri Vaja Jhashi.

TV8 relata atunci, în baza unui răspuns al Procuraturii Anticorupție, că jumătate din acțiunile Sungrain Group și Global Farming International fuseseră puse sub sechestru în contextul dosarului fraudei bancare. Procurorii precizau însă că Ion Echim și companiile sale nu erau investigate și că omul de afaceri nu avea calitate de inculpat sau de parte responsabilă în acea cauză.

Investigația mai arăta că firmele administrate de Echim au beneficiat constant de subvenții și ajutoare de stat. Până în 2023, Global Farming International ar fi primit 4,3 milioane de lei sub formă de subvenții, alte șapte milioane de lei și 65.000 de litri de motorină pentru seceta din 2020. Agrotera Sud ar fi beneficiat anterior de aproximativ două milioane de lei.

Al treilea beneficiar ca mărime din actualul ordin AIPA este SA Nistru Olănești, cu 1.165.791 de lei. Urmează Cioburciu-Agro, cu 1.025.577 de lei, și Urchir-Agro, cu 927.649 de lei.

Primii zece beneficiari vor încasa împreună 12,86 milioane de lei, adică aproximativ 25,7% din întregul fond. În listele dosarelor admise, sumele solicitate coincid integral cu cele autorizate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#vaja #seceta #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețul gazelor naturale în Europa a revenit pe o traiectorie de creștere, iar dinamica ultimelor luni începe să amintească de criza energetică din 2022, susține economistul Veaceslav Ioniță.

Potrivit calculelor sale, în decembrie 2025 prețul mediu european al gazelor era de aproximativ 6,1 lei pentru un metru cub, iar în septembrie 2026 media lunară ar putea ajunge la circa 16,3 lei/metrul cub. Asta înseamnă o creștere de aproximativ 2,7 ori în doar nouă luni.

Scumpirea s-a acutizat în ultimele luni. De la 9,5 lei/metrul cub în iunie, la 11,3 lei în iulie, 13,2 lei în august și aproximativ 16,3 lei în septembrie. Față de luna iunie, creșterea depășește 70%.

Ioniță spune însă că actuala evoluție a pieței readuce în discuție un paradox al crizei energetice din 2022.

În acel an, prețul mediu european al gazelor a fost de circa 27,8 lei/metrul cub, în timp ce Republica Moldova a procurat gazul, în medie, cu aproximativ 15,2 lei/metrul cub. Diferența favorabilă Moldovei a fost astfel de circa 12,6 lei/metrul cub.

În trimestrul III din 2022, când prețul european a urcat la aproximativ 40,7 lei/metrul cub, costul mediu suportat de Moldova era de circa 29,9 lei/metrul cub, cu aproape 10,8 lei sub benchmarkul european.

„Exact în momentul în care Europa traversa cea mai severă criză a gazelor, formula de achiziție a Moldovei a amortizat o parte importantă a șocului european”, explică economistul.

Situația s-a inversat însă în 2023. Prețul mediu european a coborât la aproximativ 8,7 lei/metrul cub, în timp ce costul mediu al gazului pentru Moldova a rămas la circa 14,6 lei/metrul cub. Astfel, de la un avantaj de 12,6 lei/metrul cub în 2022 s-a trecut la un dezavantaj de aproximativ 5,9 lei/metrul cub în 2023.

Explicația, potrivit lui Ioniță, ține de gazele cumpărate și stocate în perioada prețurilor ridicate. Între mai 2022 și ianuarie 2023, Energocom a procurat aproximativ 600 milioane m³ de gaze la un preț mediu ponderat de 88,21 euro/MWh, echivalentul a circa 929 euro pentru mia de metri cubi, iar o parte importantă a acestor volume a fost depozitată.

Când piața europeană a început să se ieftinească, în stocuri au rămas gaze cumpărate la prețurile ridicate din perioada crizei. Astfel, consumatorii moldoveni au continuat să resimtă în 2023–2024 costul achizițiilor făcute anterior.

Ioniță atrage atenția că simpla comparație dintre prețul de achiziție și evoluția ulterioară a pieței nu este suficientă pentru a demonstra dacă o tranzacție a fost bună sau rea.

„Contează când ai cumpărat, pentru ce perioadă, la ce benchmark disponibil în ziua achiziției și cât din acel gaz a fost consumat imediat sau depozitat”, susține economistul.

În opinia sa, lecția din perioada 2022–2024 devine din nou relevantă în 2026. Piața europeană este încă departe de maximele din 2022, însă ritmul actual de creștere face ca strategia de achiziție și administrarea stocurilor să redevină esențiale.

„Acesta este paradoxul anului 2022: anul asociat cu cele mai mari probleme ale gazelor a fost, în comparație cu piața europeană, anul în care Moldova a beneficiat de cea mai mare diferență favorabilă de preț”, conchide Ioniță.

#tarif #gaz #criză