Milioanele secetei duc spre familia lui Vaja Jhashi, „regele cerealelor”! 2 firme asociate cu Sungrain în vârful listei

Două companii asociate structurilor Sungrain vor încasa împreună aproape 5,4 milioane de lei din ajutoarele acordate fermierilor afectați de seceta și arșița din 2025. Este vorba despre Agrotera Sud, liderul detașat al clasamentului, și Global Farming International, ocupanta locului secund.

Potrivit Ordinului AIPA, statul a autorizat plata a exact 50 de milioane de lei pentru 333 de dosare privind pierderile înregistrate la culturile de porumb și floarea-soarelui.

Cea mai mare sumă, de 4,02 milioane de lei, revine companiei Agrotera Sud. Aceasta concentrează singură aproximativ 8,1% din întregul fond și primește de aproape trei ori mai mult decât următorul beneficiar.

Mai mult, ajutorul acordat Agrotera Sud este cu 462,5 mii de lei mai mare decât sumele încasate împreună de următorii trei beneficiari din clasament.

Agrotera Sud este deținută integral de Sungrain Capital și este administrată de Ciprian Bordianu, potrivit informațiilor din registrele comerciale, actualizate în decembrie 2025. Istoricul companiei arată că Ion Echim a deținut anterior direct o participație majoritară, iar în prezent figurează ca administrator al Sungrain Capital. Ion Echim este soțul fostei guvernatoare BNM, Emma Tăbîrță. Sungrain Farming International ltd este înregistrată în Larnaca, este revendicată de Tamaz Jhashi, fiul patronului Trans-Oil, Vaja Jhashi

Pe locul secund se află Global Farming International, cu un ajutor autorizat de 1,3 milioane de lei. Firma este administrată de Ion Echim și aparține în proporție de 100% societății Sungrain Group. Datele despre Global Farming International

Cele două companii vor primi cumulat 5,3 milioane de lei, echivalentul a aproximativ 10,8% din întregul pachet financiar destinat celor 333 de beneficiari.

Global Farming International și Agrotera Sud au apărut anterior într-o investigație realizată de emisiunea „Cutia Neagră PLUS” de la TV8. Ancheta jurnalistică din mai 2023 analiza legăturile dintre companiile administrate de Ion Echim, firme înregistrate în Cipru și familia omului de afaceri Vaja Jhashi.

TV8 relata atunci, în baza unui răspuns al Procuraturii Anticorupție, că jumătate din acțiunile Sungrain Group și Global Farming International fuseseră puse sub sechestru în contextul dosarului fraudei bancare. Procurorii precizau însă că Ion Echim și companiile sale nu erau investigate și că omul de afaceri nu avea calitate de inculpat sau de parte responsabilă în acea cauză.

Investigația mai arăta că firmele administrate de Echim au beneficiat constant de subvenții și ajutoare de stat. Până în 2023, Global Farming International ar fi primit 4,3 milioane de lei sub formă de subvenții, alte șapte milioane de lei și 65.000 de litri de motorină pentru seceta din 2020. Agrotera Sud ar fi beneficiat anterior de aproximativ două milioane de lei.

Al treilea beneficiar ca mărime din actualul ordin AIPA este SA Nistru Olănești, cu 1.165.791 de lei. Urmează Cioburciu-Agro, cu 1.025.577 de lei, și Urchir-Agro, cu 927.649 de lei.

Primii zece beneficiari vor încasa împreună 12,86 milioane de lei, adică aproximativ 25,7% din întregul fond. În listele dosarelor admise, sumele solicitate coincid integral cu cele autorizate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#vaja #seceta #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.