Harta forței de muncă a lumii: Qatarul are 83% din populație aptă de muncă. Moldova, în afara topului

17 Aug. 2026, 09:12
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
17 Aug. 2026, 09:12 // Actual //  Ursu Victor

Qatar este țara cu cea mai mare pondere a populației de vârstă activă din lume, 83,3% dintre locuitori au între 15 și 64 de ani. Emiratele Arabe Unite ocupă poziția a doua, cu 82%, potrivit unui clasament realizat pe baza datelor pentru anul 2025 publicate de Worldostats.

Indicatorul include toate persoanele cu vârste între 15 și 64 de ani, indiferent dacă acestea sunt angajate sau nu. Prin urmare, ponderea populației de vârstă activă nu trebuie confundată cu rata de ocupare sau cu participarea efectivă pe piața muncii.

După Qatar și Emiratele Arabe Unite urmează Kuweitul, unde 78,4% din populație se încadrează în această categorie, Bahrain – 77,4%, Maldive – 75,6% și Singapore – 75,2%.

Arabia Saudită ocupă locul șapte, cu 73,1%, urmată de Jamaica – 73%, Brunei – 72,5%, Bhutan – 72,2% și Oman – 72,1%.

Clasamentul celor 15 state este completat de Coreea de Sud, cu 70,7%, Malaysia – 70,3%, Thailanda – 70,2% și Azerbaidjan – 69,7%.

Datele scot în evidență dominația statelor din Golf. Șase dintre cele 15 țări din clasament sunt membre ale Consiliului de Cooperare al Golfului, iar patru dintre acestea se află chiar în primele cinci poziții.

Explicația ține în mare măsură de migrația forței de muncă. Qatar, Emiratele Arabe Unite, Kuweitul, Bahrainul, Arabia Saudită și Omanul atrag milioane de lucrători străini, majoritatea aflați la vârsta activă. În Qatar, de exemplu, muncitorii străini continuă să reprezinte o componentă esențială a economiei.

Republica Moldova nu se regăsește între cele 15 state cu cea mai mare pondere a populației de vârstă activă. Situația țării este influențată de un fenomen opus celui care avantajează economiile din Golf: emigrarea unei părți importante a populației aflate la vârsta muncii, concomitent cu îmbătrânirea demografică și natalitatea redusă.

Astfel, chiar dacă populația cu vârste între 15 și 64 de ani continuă să reprezinte majoritatea populației Republicii Moldova, disponibilitatea efectivă a forței de muncă este afectată de migrația externă și de reducerea numărului de persoane din grupele tinere de vârstă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

16 Nov. 2026, 12:58
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
16 Nov. 2026, 12:58 // Actual //  bani.md

Mișcarea Civică „Construim înCREDere” a organizat luni, 16 noiembrie, un flash-mob în fața Parlamentului, prin care a cerut revizuirea reformei salarizării în sectorul bugetar. Reprezentanții mișcării sunt nemulțumiți de diferențele dintre majorările prevăzute pentru demnitarii de rang înalt și cele acordate profesorilor, educatorilor și altor angajați din sistemul bugetar.

Acțiunea s-a desfășurat sub sloganul „Salarii echitabile pentru toți!”, iar participanții au afișat pancarte cu cifrele prevăzute în proiectul de lege. Potrivit calculelor prezentate de mișcare, salariile de bază ale Președintelui Republicii, Președintelui Parlamentului și Prim-ministrului ar urma să crească de la 21.000 la 55.650 de lei, ceea ce reprezintă o majorare de 34.650 de lei sau 165%.

Pentru deputați, creșterea ar fi de 135%, de la 19.520 la 45.970 de lei, adică un plus de 26.450 de lei lunar.

Prin comparație, salariul de bază al unui profesor debutant ar urma să crească de la 9.200 la 11.220 de lei, cu 22%, iar cel al unui asistent personal – de la 6.300 la 6.930 de lei, cu doar 10%. Astfel, majorarea lunară prevăzută pentru un deputat ar depăși de peste două ori salariul actual al unui profesor debutant.

Reprezentanții mișcării mai atrag atenția că proiectul elimină din lege garanția potrivit căreia salariile angajaților din sectorul bugetar trebuie să crească anual cel puțin în raport cu inflația.

La finalul acțiunii, membrii „Construim înCREDere” au depus o adresare oficială către președintele Parlamentului, Igor Grosu, și deputați, prin care solicită modificarea proiectului înainte de adoptare. Printre revendicări se numără aplicarea aceleiași rate de creștere salarială pentru toți angajații bugetari în 2027, păstrarea mecanismului de indexare cel puțin cu rata inflației și plafonarea majorărilor pentru înalții demnitari în funcție de evoluția economiei.

Mișcarea mai cere salarii de bază peste nivelul salariului minim pentru angajații din clasele inferioare ale grilei și revenirea la baza de 7.820 de lei pentru asistenții personali, prevăzută în prima versiune a proiectului.

Totodată, reprezentanții organizației cer publicarea unui tabel comparativ cu salariile înainte și după reformă pentru fiecare funcție de demnitate publică, precum și prezentarea costului total al reformei.

„Nu suntem împotriva reformei salarizării. Suntem împotriva unei reforme care începe cu cei de sus. Dacă Guvernul spune că regula corectă este creșterea economică, atunci să fie regula pentru toți, de la profesor la deputat. O reformă făcută în numele echității nu poate scoate din lege protecția salariilor mici împotriva inflației și, în același timp, să dubleze salariile de la vârf”, a declarat Olesea Stamate, coordonatoarea Mișcării Civice „Construim înCREDere”.

Mișcarea solicită ca proiectul să nu fie votat în forma actuală și cere organizarea unor audieri publice cu participarea sindicatelor, Congresului Autorităților Locale din Moldova și societății civile.