Republica Moldova mai are de așteptat autostrada spre Europa. A8 s-a blocat înainte de Prut

06 Sept. 2026, 08:41
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
06 Sept. 2026, 08:41 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Autostrada Unirii, unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură din România, riscă să intre într-o cursă contra cronometru pentru păstrarea finanțării europene. Potrivit unui reportaj realizat de TVR Iași, trei dintre cele patru tronsoane ale A8 dintre Moțca și Prut sunt în prezent blocate din cauza contestațiilor, deși pentru unele sectoare contractele de proiectare și execuție au fost deja semnate.

A8, care va lega Târgu Mureș de Ungheni, la frontiera cu Republica Moldova, are o lungime de aproximativ 260 de kilometri și un cost estimat la circa 9 miliarde de euro.

Cea mai dificilă parte a proiectului este sectorul montan dintre Miercurea Nirajului și Leghin, cu o lungime de aproximativ 159 de kilometri. Aici sunt prevăzute nu mai puțin de 47 de tuneluri și 437 de poduri, pasaje și viaducte.

Pe anumite loturi, precum Sărățeni–Joseni sau Grințieș–Pipirig, aproape jumătate din traseu va fi format din tuneluri sau viaducte, din cauza reliefului extrem de dificil.

Situația lucrărilor diferă însă foarte mult de la un sector la altul. În zona montană, toate contractele sunt deja semnate, iar pe mai multe loturi se află în desfășurare etapa de proiectare. Pe sectorul Târgu Mureș–Miercurea Nirajului, lucrările au ajuns la un stadiu de aproximativ 60%.

În schimb, problemele cele mai mari sunt pe sectorul estic al autostrăzii, spre Republica Moldova. Din cele patru tronsoane dintre Moțca și Prut, trei sunt blocate complet din cauza contestațiilor.

La această oră, potrivit TVR Iași, se lucrează efectiv în teren doar pe sectoarele Târgu Mureș–Miercurea Nirajului, Joseni–Ditrău și Leghin–Moțca, precum și la podul peste Prut de la Ungheni. Alte cinci tronsoane sunt în faza de proiectare, însă numai unul dintre acestea se află în județul Iași.

Un alt punct sensibil este tronsonul Târgu Frumos–Lețcani, unde câștigătorul licitației nu a fost încă desemnat. Pentru sectorul Lețcani–Ungheni, contestațiile urmează să ajungă în instanță, primele termene fiind așteptate abia spre mijlocul toamnei.

Întârzierile pun sub semnul întrebării accesarea finanțării prin mecanismul european SAFE. Termenele sunt extrem de strânse, iar reprezentanții implicați în proiect avertizează că procedurile nu ar trebui să se prelungească dincolo de sfârșitul acestui an.

În cazul în care blocajele se vor prelungi și în 2027, respectarea termenelor de finanțare ar putea deveni dificilă.

„Dacă intrăm în 2027, deja apar probleme vizavi de termene. Sperăm să ne încadrăm în acest scenariu. În cazul în care nu ne vom încadra, rămâne bugetul de stat și alte organisme financiare”, se arată în reportajul TVR Iași.

Problema este că alternativele de finanțare sunt limitate, iar bugetul de stat al României este deja supus unei presiuni considerabile.

„Momentan nu întrevedem alte surse de buget. Rămâne bugetul de stat, care știm cu toții că este destul de încărcat. Ne bazăm pe mecanismul SAFE, în sensul să semnăm toate contractele și să accesăm acel împrumut. Termenul limită este fix și rigid”, se mai precizează în reportaj.

Condițiile programului sunt stricte. Toate fondurile alocate prin mecanismul SAFE trebuie cheltuite, iar lucrările finanțate trebuie finalizate integral până la 31 decembrie 2030.

Orice depășire a acestei date ar putea însemna pierderea finanțării europene, iar diferența necesară pentru finalizarea lucrărilor ar urma să fie suportată din bugetul României.

Potrivit contractelor, constructorii au la dispoziție aproximativ 10 luni pentru etapa de proiectare, urmate de trei ani pentru execuția efectivă. În aceste condiții, fiecare lună pierdută în contestații, proceduri administrative sau obținerea autorizațiilor de construire micșorează marja disponibilă până la termenul-limită din 2030.

Autostrada Unirii este considerată o infrastructură strategică atât pentru România, cât și pentru Republica Moldova, întrucât va crea prima conexiune rutieră de mare viteză continuă dintre Transilvania, Moldova românească și frontiera de la Ungheni. În timp ce pe unele sectoare șantierele avansează, partea estică a A8 rămâne însă prinsă între contestații, proceduri și un calendar european care nu permite întârzieri.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

09 Sept. 2026, 10:33
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
09 Sept. 2026, 10:33 // Actual //  Ursu Victor

Premierul Vasile Tofan susține că rezultatele recente ale testelor PISA confirmă existența unui decalaj între elevii care învață în școlile mici și cei din instituțiile de învățământ mari și afirmă că reforma educației trebuie continuată, chiar dacă presupune transportarea copiilor către școli mai bine dotate.

Potrivit premierului, Republica Moldova a înregistrat evoluții pozitive la științe, unde rezultatele au crescut cu cinci puncte. Tofan consideră că avansul arată efectele investițiilor făcute în laboratoare de chimie, fizică și alte domenii ale științelor exacte.

În același timp, rezultatele la matematică și lectură au scăzut. Premierul a evidențiat însă performanțele la competențele digitale, unde, potrivit acestuia, elevii din Republica Moldova au obținut rezultate mai bune decât cei din România, Bulgaria și Georgia.

Șeful Guvernului afirmă că cea mai îngrijorătoare diferență este însă cea dintre școlile mici și cele mari. La științe, 59% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, față de 28% în școlile mari. La matematică, ponderea este de 68% în școlile mici și 37% în cele mari, iar la lectură — 65% față de 32%.

„Cel mai mare decalaj pe care-l putem vedea în aceste rezultate ține de rezultatele dintre școlile mari și școlile mai mici”, a declarat Tofan.

Premierul i-a criticat pe politicienii care se opun reorganizării școlilor mici, acuzându-i de populism și de faptul că încearcă să păstreze copiii în instituții cu resurse și cadre didactice insuficiente.

„Soarta copiilor nu e subiect de speculație politică. Noi trebuie să continuăm reformele educației, cât de complicată nu ar fi, și să ne asumăm curajul ca cât mai mulți dintre copiii noștri să învețe în școli bine dotate. Și, de obicei, astea sunt școli mari. Chiar dacă trebuie să ia autobuzul și să meargă mai departe”, a spus premierul.

Tofan a cerut opoziției „să termine cu acest populism”, afirmând că acesta frânează reformele importante din sistemul educațional.

Totodată, premierul a amintit de programul prin care statul acordă câte 1.000 de lei lunar părinților care acceptă să-și transfere copiii din școli mici în instituții de învățământ mai mari.