CFM se rupe în două, dar piața rămâne închisă! Bolea spune „nu” liberalizării

09 Sept. 2026, 12:44
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
09 Sept. 2026, 12:44 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, susține că autoritățile nu discută, la etapa actuală, despre liberalizarea pieței transportului feroviar de marfă și despre intrarea unor operatori privați în concurență cu Calea Ferată din Moldova.

Întrebat dacă separarea CFM și crearea unor entități distincte pentru infrastructură și transport ar putea deschide piața pentru alți operatori, Bolea a declarat că prioritatea actuală este fortificarea sectorului feroviar.

„La etapa actuală nu vorbim despre liberalizarea pieței. Chiar și țările care au intrat în Uniunea Europeană au o perioadă de tranziție până la liberalizarea pieței. Regulile economiei prevăd concurența ca motor al economiei, dar trebuie inițial să fortificăm”, a declarat ministrul.

Potrivit lui Bolea, Ministerul Infrastructurii și CFM încearcă să consolideze treptat sectorul feroviar, iar despre deschiderea pieței s-ar putea discuta abia ulterior.

„Datorită acțiunilor și politicilor Ministerului Infrastructurii și CFM, noi reușim să fortificăm, cu pași mărunți, căile ferate. Inițial fortificăm, după care vom putea vorbi despre liberalizarea pieței. La momentul actual nu vorbim despre liberalizarea transportului de marfă”, a precizat Vladimir Bolea.

Declarațiile vin în contextul în care Guvernul a aprobat reorganizarea Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din Moldova” și crearea Societății pe Acțiuni „CFM Infra”, care va administra infrastructura feroviară. Noua companie ar urma să fie înregistrată până la sfârșitul anului 2026.

Potrivit notei de fundamentare, termenul-limită este prevăzut în Agenda de reforme aferentă Planului de creștere al Republicii Moldova pentru perioada 2025–2027 și „nu poate fi modificat”.

Reforma presupune separarea administratorului infrastructurii feroviare de operatorii care vor presta servicii de transport de pasageri și mărfuri, în conformitate cu modelul prevăzut de Codul transportului feroviar.

CFM se află deja într-un proces de reorganizare. Printr-o hotărâre anterioară a Guvernului a fost decisă crearea unei societăți pe acțiuni care să preia activitatea operațională de transport feroviar. Următorul pas este transformarea întreprinderii de stat rămase în S.A. „CFM Infra”, care va administra liniile, instalațiile și celelalte active de infrastructură.

Autorii proiectului avertizează însă că, dacă ar fi respectate integral toate procedurile prevăzute de legislația generală, reorganizarea ar putea fi finalizată abia în martie-aprilie 2027.

23 Oct. 2026, 16:59
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
23 Oct. 2026, 16:59 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova continuă să dețină un pachet de 62.500 de acțiuni la producătorul rus de camioane KAMAZ, cu sediul în Republica Tatarstan, Federația Rusă. Titlurile, evaluate contabil la aproximativ 1,45 milioane de lei, figurează în evidența Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, deși ar fi trebuit transmise Agenției Proprietății Publice. Carența a fost semnalată din nou de Curtea de Conturi în cadrul auditului financiar pentru anul 2025, prezentat pe 21 octombrie în Parlament.

Potrivit auditorilor, netransmiterea celor 62.500 de valori mobiliare către Agenția Proprietății Publice a determinat supraevaluarea cu aproximativ 1,4 milioane de lei a conturilor ministerului aferente acțiunilor și altor participații deținute peste hotarele țării.

Acțiunile au o istorie de peste trei decenii. Acestea au fost procurate în 1991 din mijloacele bugetului republican, însă reorganizările succesive ale instituțiilor publice au complicat stabilirea și înregistrarea corespunzătoare a drepturilor patrimoniale.

Pachetul deținut de Republica Moldova reprezintă 0,00883% din capitalul social al KAMAZ, una dintre cele mai cunoscute companii producătoare de camioane din Federația Rusă.

Deși participația este una minoritară, situația juridică a acțiunilor a atras în mod repetat atenția auditorilor. Încă în rapoartele precedente, Curtea de Conturi constata că autoritățile moldovenești nu au notificat corespunzător compania rusă despre modificările privind succesiunea drepturilor asupra acțiunilor și nu au participat la adunările generale ale acționarilor.