Curent de până la 4,36 lei/kWh pentru cei rămași fără furnizor! Noile tarife propuse de Premier Energy și FEE-Nord

Premier Energy și FEE-Nord au prezentat la ANRE proiectele noilor prețuri reglementate pentru furnizarea energiei electrice în regim de ultimă opțiune pentru trimestrul IV al anului 2026.

Cele mai mari prețuri sunt propuse pentru consumatorii racordați la rețelele de joasă tensiune. În cazul FEE-Nord, prețul de furnizare ajunge la 436 bani/kWh, echivalentul a 4,36 lei/kWh, în timp ce Premier Energy propune 392 bani/kWh, adică 3,92 lei/kWh.

Pentru consumatorii conectați la rețelele de medie tensiune, FEE-Nord propune un preț de 350 bani/kWh, sau 3,50 lei/kWh, iar Premier Energy – 343 bani/kWh, respectiv 3,43 lei/kWh.
În cazul Premier Energy, pentru consumatorii racordați la rețelele de înaltă tensiune este prevăzut un preț de 325 bani/kWh, adică 3,25 lei/kWh. Totodată, la punctele de ieșire din rețeaua electrică de transport, atât Premier Energy, cât și FEE-Nord indică un preț de 323 bani/kWh, sau 3,23 lei/kWh.

Ambele companii au luat în calcul un preț mediu de procurare a energiei electrice de 298 bani/kWh, echivalentul a 2,98 lei/kWh. Diferențele dintre prețurile finale sunt determinate inclusiv de tarifele de distribuție. La FEE-Nord, acestea sunt de 28 bani/kWh pentru medie tensiune și 114 bani/kWh pentru joasă tensiune. În cazul Premier Energy, tariful de distribuție este de 2,7 bani/kWh la înaltă tensiune, 20,6 bani/kWh la medie tensiune și 69,2 bani/kWh la joasă tensiune. Prețurile vizează furnizarea de ultimă opțiune, adică situațiile în care consumatorii rămân fără furnizor și sunt preluați temporar de furnizorul desemnat.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Educației, Dan Perciun, nu consideră că rezultatele slabe înregistrate la Marea Dictare Națională trebuie tratate ca un indicator al nivelului de cunoaștere a limbii române. Întrebat cum apreciază faptul că doar 26 dintre cei 3 500 de participanți, adică 0,74%, au reușit să obțină nota 10, oficialul a insistat că evenimentul nu este un examen, ci o sărbătoare dedicată limbii române.

„Marea Dictare nu este un examen. Marea Dictare este o sărbătoare. Nu este obiectivul Marii Dictări să testăm cunoștințele de gramatică. Este să petrecem timpul împreună, în comunitate, celebrând limba română”, a declarat Dan Perciun.

Ministrul a explicat că evenimentul este deschis tuturor, indiferent de nivelul de pregătire sau de competențele lingvistice, iar scopul principal este încurajarea participării și promovarea limbii române.

„Încurajăm pe toată lumea, indiferent de nivelul lor de competențe lingvistice, să vină să participe și să facă parte din această mare sărbătoare a limbii române. Iar cei care demonstrează competențe înalte sunt premiați”, a precizat oficialul.

Întrebat direct dacă un rezultat de numai 0,7% de note maxime poate fi considerat unul bun, ministrul a evitat să ofere o apreciere categorică, argumentând că participanții provin din categorii foarte diferite.

„Depinde foarte mult de cei care au participat. Noi avem în fiecare an copii de diferite vârste, avem vorbitori de limba rusă, avem copii cu dizabilități de vedere care au participat anul acesta”, a explicat Perciun.

Ministrul a subliniat că rezultatele de la Marea Dictare nu pot fi comparate cu cele ale unor examene școlare, întrucât evenimentul nu este conceput ca o evaluare academică.

„Acesta nu este un exercițiu academic și nu are niciun sens să îl tratăm ca pe un exercițiu academic. Putem vorbi despre rezultatele la examenul de clasa a IX-a sau de clasa a XII-a. Marea Dictare este, în primul rând, o sărbătoare”, a insistat ministrul Educației.

Datele prezentate de Ministerul Educației arată însă că notele maxime au fost o raritate. Din totalul celor 3.500 de participanți, doar 26 au obținut nota 10, echivalentul a 0,74%. Alți 105 participanți au primit nota 9, ceea ce ridică numărul celor cu rezultate de 9 și 10 la 131 de persoane, sau 3,74% din total.

Cu alte cuvinte, aproximativ unul din 135 de participanți a reușit să scrie dictarea de nota 10, iar unul din 27 a obținut cel puțin nota 9. În același timp, 3.369 de persoane, reprezentând 96,26% dintre participanți, nu au obținut niciuna dintre cele două note de vârf.

La ediția din acest an, participanții au avut de transcris un fragment din piesa „Testamentul”, semnată de umoristul și dramaturgul Gheorghe Urschi. Textul provine dintr-o comedie satirică scrisă în urmă cu aproximativ patru decenii.