Moldova produce cereale pentru două țări, dar nu-și poate asigura nici laptele

Republica Moldova își acoperă din producția proprie de aproape două ori necesarul intern de cereale și de 1,7 ori necesarul de fructe, însă rămâne puternic dependentă de importuri la lapte, cartofi și carne. Datele Biroului Național de Statistică pentru 2025 arată că cea mai vulnerabilă poziție este la lapte, unde producția internă acoperă doar 57% din necesarul țării.

În 2025, Moldova a produs 282,5 mii tone de lapte, cu 6% mai mult decât în anul precedent, însă importurile au crescut mult mai repede, cu 15%, până la 214,7 mii tone. În consecință, aproape 43% din necesarul intern nu este acoperit de producția autohtonă. Nivelul de autoaprovizionare cu lapte s-a redus de la 59,5% în 2024 la 57% în 2025, în pofida creșterii producției.

O situație similară se observă la cartofi. Producția a crescut cu 10%, până la 148,6 mii tone, dar nivelul de autoaprovizionare a fost de numai 65%. Importurile au ajuns la 84,3 mii tone, ceea ce înseamnă că aproximativ o treime din necesarul pieței este acoperit din exterior. Totuși, situația s-a îmbunătățit față de 2024, când nivelul de autoaprovizionare era de numai 55,1%.

La carne, producția internă a scăzut cu 11%, până la 114,8 mii tone, în timp ce importurile au crescut cu 6%, la 39 mii tone. Gradul de autoaprovizionare s-a redus astfel de la 78,9% la 76,1%. Practic, aproape un sfert din necesarul intern de carne este acoperit din importuri.

Nici la legume Republica Moldova nu reușește să-și acopere integral consumul. Producția a crescut cu 13%, la 282,4 mii tone, dar importurile au avansat și mai rapid, cu 16%, până la 84,4 mii tone. Nivelul de autoaprovizionare a rămas practic neschimbat, la 84,7%, față de 84,5% în 2024.

La polul opus se află cerealele. Producția culturilor cerealiere, fără leguminoase, a crescut spectaculos cu 34%, până la 2,85 milioane de tone. Gradul de autoaprovizionare a urcat de la 148,2% în 2024 la 198,5% în 2025, ceea ce înseamnă că Moldova produce aproape de două ori mai multe cereale decât necesarul său intern.

În același timp, exporturile de cereale au scăzut cu 15%, până la 1,32 milioane de tone. Un detaliu interesant este că, deși producția a crescut cu aproape 719 mii tone, resursele totale de cereale au scăzut cu 8%, la 2,76 milioane de tone, pe fondul modificării stocurilor.

Moldova are un excedent important și la fructe, pomușoare și nuci. Producția a ajuns la 633,9 mii tone, în creștere cu 7%, iar nivelul de autoaprovizionare a fost de 174,7%. Cu toate acestea, exporturile au scăzut cu 14%, până la 343,6 mii tone, în timp ce importurile au crescut cu 11%, la 45,6 mii tone.

#lapte #cartofi #Cereale

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ritmul de creștere a datoriei de stat a devenit periculos și presiunea dobânzilor va pune o povară tot mai mare pe buget în anii următori, susține deputatul Ion Chicu într-o intervenție video.

Potrivit lui Chicu, în primele opt luni ale anului 2026 datoria de stat ar fi crescut cu aproape 15 miliarde de lei, ceea ce ar însemna, în medie, circa 2 miliarde de lei împrumutate lunar. Ministerul Finanțelor publică separat datele cu privire la datoria internă și externă, inclusiv situația la 31 august 2026.

„În opt luni, datoria statului nostru a crescut cu aproape 15 miliarde de lei. În medie, cam 2 miliarde pe lună împrumută acest Guvern”, a declarat deputatul.

Chicu afirmă că aceste împrumuturi sunt utilizate inclusiv pentru acoperirea cheltuielilor curente ale statului și estimează că, la un cost al finanțării de aproximativ 10% pe an, pentru fiecare 2 miliarde de lei împrumutate ar urma să fie plătite circa 200 de milioane de lei doar sub formă de dobânzi.

„Pe tot ce împrumută Guvernul timp de o lună, la anul numai dobânda ar însemna 200 de milioane de lei”, a spus deputatul, comparând suma cu bugetele anuale cumulate ale unor municipii precum Hâncești sau Edineț.

Chicu a criticat și intențiile de reducere a deficitului bugetar prin majorarea taxelor și impozitelor, susținând că această abordare ar pune presiune suplimentară pe economie și populație. El a acuzat autoritățile că nu reduc suficient cheltuielile publice și că se limitează la declarații.

Deputatul a calificat situația drept „foarte gravă” și a avertizat că menținerea actualului ritm de îndatorare ar putea crea probleme serioase pentru finanțele publice.

Potrivit datelor Ministerului Finanțelor, la sfârșitul lunii august 2026, datoria de stat a Republicii Moldova a ajuns la aproximativ 147,7 miliarde de lei, față de circa 132,8 miliarde de lei la începutul anului. Astfel, în primele opt luni, soldul datoriei a crescut cu aproape 15 miliarde de lei.

#datorie #credite #finanțe