Nepotul lui Mihai Ghimpu, pe banca acuzaților în dosarul „Frauda bancară”: prejudiciul depășește 2,24 miliarde de lei

01 Oct. 2026, 12:34
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
01 Oct. 2026, 12:34 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

Procuratura Anticorupție anunță trimiterea în judecată a lui Corneliu Ghimpu, fost prim-vicepreședinte al BC „Victoriabank” SA, în dosarul „Frauda bancară”. Acesta este acuzat de complicitate la escrocherie în proporții deosebit de mari și spălare de bani, fapte care, potrivit procurorilor, ar fi fost comise în anul 2014, în perioada în care Ghimpu ocupa funcția de prim-vicepreședinte al Comitetului de Direcție al Victoriabank și era membru al Comitetului de gestionare a activelor și pasivelor (ALCO).

Potrivit Procuraturii Anticorupție, organizația criminală condusă de Vladimir Plahotniuc era constituită din mai multe grupuri criminale organizate, inclusiv grupul condus de Ilan Șor. Procurorii susțin că acesta din urmă controla de facto, prin intermediul unor persoane interpuse, Banca de Economii, Unibank și Banca Socială.

În acest context, anchetatorii afirmă că, pe parcursul anului 2014, Corneliu Ghimpu ar fi acționat împreună cu președintele de atunci al Victoriabank și, folosindu-și funcția, ar fi contribuit la realizarea planului privind sustragerea unor sume importante din sistemul bancar și bugetul de stat.

„Învinuitul, în calitatea sa de prim-vicepreședinte al Comitetului de Direcție al BC ”Victoriabank” SA și de membru al Comitetului de gestionare a activelor și pasivelor (ALCO), prin înțelegere prealabilă și de comun acord cu președintele BC ”Victoriabank” SA, acționând în interesele organizației criminale conduse de către Vladimir Plahotniuc și alte persoane, prin acordarea de mijloace și instrumente necesare, precum și prin înlăturarea de obstacole la realizarea intențiilor infracționale, a contribuit la realizarea planului elaborat de organizația criminală privind sustragerea în proporții deosebit de mari a mijloacelor financiare din bugetul de stat și sistemul bancar național”, se arată în comunicatul Procuraturii Anticorupție.

Mai exact, procurorii susțin că Ghimpu și președintele Victoriabank ar fi permis efectuarea unor operațiuni financiare în pofida faptului că știau despre situația financiară precară a celor trei bănci. Potrivit acuzării, banii plasați la Banca de Economii, Unibank și Banca Socială urmau să fie retrași ulterior prin acordarea formală a unor credite către entități juridice afiliate și controlate de grupul criminal condus de Ilan Șor.

„Învinuitul, acționând împreună și de comun acord cu președintele BC ”Victoriabank” SA în calitate de complici, folosind situația de serviciu contrar intereselor băncii, știind cu certitudine că toate mijloacele financiare plasate la Banca de Economii SA, BC ”Unibank” SA şi BC ”Banca Socială” SA urmează să fie sustrase în câteva zile prin metoda eliberării formale a creditelor unor entități juridice afiliate și controlate în totalitate de grupul criminal condus de Ilan Șor, în lipsa unor raționamente economice pentru BC ”Victoriabank” SA, cunoscând cu certitudine despre situația financiară precară a celor trei bănci, conform mai multor indicatori economico-financiari, au acordat instrumente și au înlăturat obstacolele”, susține Procuratura Anticorupție.

Potrivit anchetei, acțiunile respective ar fi dus la formarea unei datorii a Băncii de Economii față de Victoriabank în valoare totală de peste 2,24 miliarde de lei.

Cauza penală a fost transmisă pentru examinare în fond la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani.

Pentru asigurarea reparării prejudiciului cauzat prin infracțiune și a unei eventuale confiscări speciale, procurorii au aplicat sechestru asupra bunurilor deținute de Corneliu Ghimpu cu drept de proprietate și în calitate de beneficiar efectiv. Valoarea bunurilor puse sub sechestru depășește 32,7 milioane de lei.

Corneliu Ghimpu este nepotul politicianului și fostului președinte interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu.

16 Nov. 2026, 12:51
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
16 Nov. 2026, 12:51 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Reforma salarizării în sectorul bugetar, prezentată drept o măsură de majorare a veniturilor angajaților, riscă să producă efectul invers, susține deputatul Ion Chicu. Potrivit acestuia, modificările pregătite la Legea nr. 270 cu privire la sistemul unitar de salarizare prevăd reducerea premiilor, schimbarea mecanismului de ajustare a salariilor și o creștere a fondului de remunerare care nu ar acoperi inflația acumulată.

Chicu afirmă că impactul financiar al noii legi este estimat la 4,7 miliarde de lei, raportat la un fond total de salarizare de 32,7 miliarde de lei. Astfel, potrivit calculelor sale, creșterea ar reprezenta aproximativ 14%, sub nivelul inflației cumulate pe doi ani, despre care deputatul susține că va depăși 18%.

„Nu poate fi vorba despre o majorare a salariilor pentru majoritatea bugetarilor atunci când costurile legii vor fi de 4,7 miliarde de lei. Raportat la fondul general de 32,7 miliarde, asta înseamnă o creștere cu 14%. Considerând că anul acesta majoritatea bugetarilor nu au beneficiat de majorări, raportat la inflația pe doi ani, asta înseamnă o scădere a salariului real”, a declarat parlamentarul.

O altă modificare criticată de Chicu vizează mecanismul de ajustare a salariilor. Potrivit deputatului, actuala raportare la inflația anuală ar urma să fie înlocuită cu un indicator legat de creșterea nominală a Produsului Intern Brut.

În opinia sa, această schimbare ar putea dezavantaja angajații din sectorul public în perioadele în care inflația depășește ritmul de creștere a economiei în termeni nominali.

„În majoritatea cazurilor, salariile bugetarilor nu vor crește în măsura inflației. De exemplu, în anul 2022, inflația a depășit creșterea nominală a PIB-ului cu 20 de puncte procentuale”, a afirmat Chicu.

Deputatul atrage atenția și asupra reducerii plafonului pentru premiile acordate angajaților din sectorul public. Potrivit acestuia, fondul destinat premiilor unice ar urma să fie diminuat de la maximum 5% la 2% din fondul anual de salarizare.

În același timp, plafonul premiului anual ar urma să scadă de la 50% la 20% din salariul de bază, ceea ce, în opinia parlamentarului, ar putea reduce veniturile suplimentare ale angajaților bugetari.

Chicu susține că modificările riscă să îi dezavantajeze tocmai pe angajații care asigură funcționarea instituțiilor publice, fără ca aceștia să beneficieze de o creștere reală a veniturilor.

„Oamenii care într-adevăr muncesc nu au majorarea reală de salariu”, a declarat deputatul.

Parlamentarul a anunțat că nu va susține modificările legislative, motivând că acestea nu ar compensa pierderea puterii de cumpărare a salariaților.

„Bineînțeles, noi nu vom susține această lege, pentru că, în pofida promisiunilor, salariul real al oamenilor scade”, a conchis Ion Chicu.

În schimb, Guvernul susține că reforma, aprobată pe 12 noiembrie, va aduce o majorare salarială medie de 15,7% pentru aproximativ 172.000 de angajați bugetari. Autoritățile afirmă că noul sistem urmărește creșterea salariilor de bază și reducerea discrepanțelor dintre diferite categorii de personal.