Moldova vrea o industrie mai puternică: investițiile și competitivitatea, discutate la „Dialog PRO-Industrie”

02 Oct. 2026, 10:15
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
02 Oct. 2026, 10:15 // Actual //  Grîu Tatiana

Circa 350 de antreprenori, reprezentanți ai autorităților, mediului academic și partenerilor de dezvoltare au participat, pe 1 octombrie, la cea de-a treia ediție a Conferinței „Dialog PRO-Industrie – Catalizatorul industrial al Republicii Moldova”. Evenimentul a fost organizat de Camera de Comerț și Industrie (CCI), care anunță că principalele discuții au vizat investițiile, costurile și resursele necesare companiilor, productivitatea, digitalizarea și accesul produselor moldovenești pe piața Uniunii Europene.

Premierul Vasile Tofan, prezent la eveniment, a declarat că producția industrială a crescut cu 8% în ultimele șase luni, iar exporturile cu 16%. În același timp, el a atras atenția asupra problemelor cu care continuă să se confrunte companiile, în special situația din sectorul energetic și deficitul de forță de muncă.

„Industria de astăzi nu mai înseamnă doar spații și capacități de producție, ci și modernizare tehnologică și noi metode de creștere a productivității. În ultimele șase luni, producția industrială a crescut cu 8%, iar exporturile – cu 16%. Aceste rezultate însă nu trebuie să ne facă să ignorăm provocările cu care se confruntă economia, inclusiv situația din sectorul energetic și deficitul de forță de muncă”, a declarat Tofan, citat în comunicatul CCI.

Premierul a mai spus că întreprinderile trebuie să își adapteze strategiile la noile condiții economice și să nu privească subvențiile de stat drept singura soluție în perioadele dificile. În același timp, autoritățile ar trebui, potrivit lui, să reducă numărul controalelor fiscale și povara fiscală asupra muncii și să majoreze unele praguri aplicabile mediului de afaceri.

Președintele CCI, Sergiu Harea, a declarat că întreprinderile au nevoie de politici publice predictibile și de instrumente de sprijin adaptate necesităților lor.

„Industria are nevoie de condiții favorabile pentru investiții, de politici publice predictibile și de instrumente de sprijin adaptate necesităților reale ale companiilor. Dialogul direct dintre întreprinderi și autorități este esențial pentru a identifica soluții concrete și pentru a consolida competitivitatea industriei naționale”, a spus Harea.

Camera de Comerț și Industrie propune, între altele, dezvoltarea unor mecanisme de sprijin pentru companiile mari, stimularea investițiilor private în energia regenerabilă și producția de biocarburanți, precum și relansarea Schemei de ajutor de stat regional pentru investiții. CCI susține majorarea bugetului acestei scheme de la două la patru miliarde de lei.

Instituția mai propune dezvoltarea parcurilor și platformelor industriale, îmbunătățirea managementului deșeurilor și elaborarea unei noi legi privind combaterea practicilor comerciale neloiale în lanțul agroalimentar. În cadrul conferinței a fost abordată și problema productivității muncii. Sergiu Harea a declarat că nivelul acesteia rămâne redus în Republica Moldova și afectează competitivitatea companiilor.

„Este important să investim mai mult în tehnologii moderne, automatizare, digitalizare și instruirea angajaților. Totodată, avem nevoie de o legătură mai strânsă între sistemul educațional și necesitățile reale ale întreprinderilor”, a declarat președintele CCI.

La eveniment a participat și directorul Biroului de Cooperare al Elveției în Republica Moldova, Richard Kohli, care a declarat că firmele moldovenești trebuie să își crească eficiența și competitivitatea pentru a putea beneficia de oportunitățile oferite de procesul de integrare europeană.

Conferința a inclus discuții despre politicile industriale, mecanismele de sprijin pentru investiții, accesul la materii prime, forța de muncă, inovarea și transferul tehnologic, standardizarea, digitalizarea și utilizarea inteligenței artificiale. Evenimentul s-a desfășurat în contextul implementării Programului național de dezvoltare industrială pentru anii 2024–2028 și al pregătirii actualizării Planului de acțiuni pentru perioada 2027–2028.

„Dialog PRO-Industrie” a fost organizat în cadrul Moldova Business Week de Camera de Comerț și Industrie, în parteneriat cu Agenția de Investiții și cu sprijinul unor proiecte finanțate de Germania, Elveția și Austria.

16 Nov. 2026, 12:28
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
16 Nov. 2026, 12:28 // Actual //  Ursu Victor

Șapte servere care găzduiau componente ale unor rețele internaționale de malware au fost identificate pe teritoriul Republicii Moldova, în cadrul unei operațiuni de amploare împotriva criminalității cibernetice. Infrastructura era utilizată de infractori pentru atacuri informatice de tip ransomware și furt de date, fiind parte a unor rețele care operau la nivel internațional.

Descoperirea a fost făcută în cadrul operațiunii „ENDGAME”, la care a participat Centrul pentru combaterea crimelor cibernetice al Inspectoratului Național de Investigații (INI), alături de autoritățile din alte opt țări.

La nivel internațional, acțiunea coordonată a dus la neutralizarea a 235 de servere și 257 de domenii de internet, utilizate pentru desfășurarea atacurilor cibernetice și administrarea infrastructurii informatice malițioase.

Operațiunea a vizat trei rețele importante de malware: Gootloader, CastleRAT și StealC, instrumente utilizate de infractorii cibernetici pentru compromiterea sistemelor informatice, obținerea accesului neautorizat și sustragerea informațiilor confidențiale.

Gootloader este cunoscut pentru distribuirea de programe malițioase și facilitarea accesului atacatorilor la calculatoarele victimelor. CastleRAT permite controlul de la distanță asupra sistemelor compromise, în timp ce StealC este specializat în furtul datelor, inclusiv al parolelor și altor informații sensibile.

Atacurile de tip ransomware presupun blocarea sau criptarea datelor victimelor, infractorii solicitând ulterior bani pentru restabilirea accesului. Astfel de atacuri pot provoca pierderi financiare importante companiilor și instituțiilor afectate.

Identificarea celor șapte servere pe teritoriul Republicii Moldova arată că infrastructura informatică găzduită în țară a fost utilizată în cadrul unor operațiuni criminale transfrontaliere. Totuși, prezența serverelor nu înseamnă automat că persoanele care coordonau atacurile se aflau în Moldova.