6% din PIB se duc în educație, dar școala nu livrează. Tofan recunoaște ruptura dintre bani și rezultate

Premierul Vasile Tofan a recunoscut că Republica Moldova alocă o pondere importantă din Produsul Intern Brut pentru educație, însă a admis că rezultatele sistemului nu răspund în totalitate așteptărilor. Declarațiile au fost făcute în cadrul ceremoniei de premiere a laureaților concursului „Pedagogul Anului 2026”, unde șeful Guvernului a vorbit despre finanțarea învățământului și problemele cu care se confruntă sectorul.

„6% din PIB este o cifră foarte mare. Din puținul pe care îl avem, o pondere foarte mare merge la învățământ”, a declarat Tofan.

Premierul a comparat nivelul cheltuielilor pentru educație din Republica Moldova cu cel din Estonia și Finlanda, susținând că aceste state alocă mai puțin de 5% din PIB pentru acest domeniu.

În același timp, șeful Guvernului a admis că, în pofida resurselor investite, autoritățile nu reușesc să răspundă pe deplin așteptărilor existente în sistem.

„Știu că este o perioadă foarte grea la moment. Știu că așteptările sunt foarte mari. Știu că nu livrăm în totalitate la aceste așteptări”, a spus premierul.

Tofan a dat asigurări că educația va rămâne o prioritate pentru actuala guvernare și că ponderea cheltuielilor pentru învățământ în PIB va fi menținută.

„Atât timp cât această guvernare va avea onoarea și privilegiul să conducă această țară, învățământul va rămâne o prioritate. Ponderea din PIB va rămâne la nivelul la care este”, a declarat premierul.

Totodată, Tofan a afirmat că investițiile în educație vor continua, fără să anunțe însă măsuri concrete prin care finanțarea actuală ar urma să fie transformată în rezultate mai bune ale sistemului de învățământ.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Arabia Saudită pregătește o ofensivă împotriva rebelilor houthi susținuți de Iran în Yemen, cu scopul de a recâștiga controlul asupra zonei Bab el-Mandeb și de a securiza una dintre cele mai importante rute maritime dintre Asia și Europa, au declarat pentru Reuters oficiali regionali și occidentali, scrie REUTERS.

Potrivit surselor, operațiunea ar urma să fie lansată în următoarele săptămâni și va fi condusă la sol de forțe yemenite aflate sub coordonarea Riadului, cu sprijinul aviației saudite. Statele Unite furnizează deja informații și date de țintire, însă aliații Arabiei Saudite nu ar urma să participe direct la lupte.

Riadul analizează două scenarii. Primul prevede o ofensivă concentrată în zona strâmtorii Bab el-Mandeb, iar al doilea presupune atacuri sincronizate pe mai multe fronturi, inclusiv în provinciile Al-Bayda, Marib, Taiz și Al-Jawf. În funcție de amploarea operațiunii, ar putea fi mobilizați peste 100.000 de militari yemeniți.

Obiectivul principal este inversarea câștigurilor teritoriale obținute de houthi luna trecută, când aceștia au avansat de-a lungul coastei și au preluat controlul asupra strâmtorii Bab el-Mandeb. Trecerea reprezintă ieșirea sudică din Marea Roșie și un nod esențial pentru traficul maritim dintre Mediterana și Asia.

Importanța strâmtorii a crescut și mai mult în acest an, în condițiile în care conflictul cu Iranul a afectat grav traficul prin Strâmtoarea Hormuz. Potrivit surselor Reuters, Riadul consideră că nu poate relua negocierile de pace cu houthi cât timp aceștia controlează Bab el-Mandeb și dețin astfel o pârghie majoră asupra comerțului internațional.

Momentul exact al ofensivei nu este încă stabilit. Estimările surselor variază de la o posibilă lansare în decurs de o săptămână până la o operațiune după alegerile de la jumătatea mandatului din SUA, programate pentru începutul lunii noiembrie.

Statele Unite sprijină Arabia Saudită cu consilieri militari și informații, dar administrația Trump ar fi respins anterior solicitările Riadului pentru participare militară directă, inclusiv prin lovituri aeriene.

Turcia și Pakistanul oferă, la rândul lor, sprijin militar. Pakistanul ar fi livrat sisteme de apărare aeriană, artilerie ușoară, drone și echipamente anti-dronă, iar consilieri pakistanezi se află deja alături de militarii saudiți. De asemenea, drone turcești cumpărate anterior de Arabia Saudită sunt folosite în Yemen.

Unul dintre principalele riscuri pentru Riad este represalia houthi asupra instalațiilor petroliere și infrastructurii critice saudite. În acest context, Arabia Saudită a solicitat aliaților sisteme suplimentare de apărare. Pakistanul ar avea deja între 30.000 și 40.000 de militari desfășurați în regat pentru protecția frontierelor și interceptarea dronelor și rachetelor.

Succesul unei eventuale ofensive va depinde însă în mare măsură de capacitatea forțelor yemenite anti-houthi, care rămân fragmentate și slab coordonate după ani de război civil. Analiști citați de Reuters avertizează că multe dintre aceste grupări nu sunt pregătite pentru o ofensivă susținută împotriva unei forțe houthi disciplinate și experimentate.