Pacea din Ucraina trece și prin petrol. Activele Lukoil, în joc în negocierile SUA–Rusia

05 Oct. 2026, 12:24
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
05 Oct. 2026, 12:24 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Negocierile dintre administrația președintelui american Donald Trump și Rusia cu privire la încheierea războiului din Ucraina s-au extins și asupra unei tranzacții petroliere de mai multe miliarde de dolari, care vizează activele internaționale ale gigantului rus Lukoil. Printre potențialii cumpărători se numără investitori cu legături de afaceri cu persoane din cercul lui Trump și cu principalii negociatori americani, Steve Witkoff și Jared Kushner, scrie The New York Times. Informațiile au fost relatate și de Reuters.

Tranzacția vizează un portofoliu de active Lukoil din afara Rusiei, inclusiv zăcăminte petroliere, rafinării și benzinării. Realizarea acesteia ar necesita aprobarea atât a autorităților americane, cât și a Kremlinului. Potrivit unor estimări citate în relatările despre negocieri, activele internaționale ale companiei sunt evaluate la aproximativ 20–22 de miliarde de dolari.

Potrivit NYT, ideea tranzacției ar fi fost adusă în discuție chiar de Vladimir Putin în timpul întâlnirii din 5 septembrie de la Kremlin cu Steve Witkoff și Jared Kushner. Liderul rus ar fi prezentat vânzarea drept o modalitate de a demonstra că Rusia poate relua relațiile comerciale cu Statele Unite.

Grupul aflat în cursa pentru active este condus de miliardarul american Todd Boehly, cunoscut și ca investitor în sport. Potrivit relatărilor, acesta a donat în total 2 milioane de dolari unor proiecte politice asociate lui Trump – un milion către MAGA Inc. și un milion, prin compania sa Eldridge Industries, pentru inaugurarea prezidențială.

În consorțiu sunt implicați și oamenii de afaceri din Qatar Moutaz și Ramez Al-Khayyat. Aceștia au relații de afaceri cu Jared Kushner și Ivanka Trump, inclusiv printr-un proiect pentru dezvoltarea unei stațiuni de lux în Albania.

Un alt potențial investitor este un fond din Abu Dhabi controlat de șeicul Tahnoon bin Zayed Al Nahyan. Acesta are legături financiare atât cu afaceri asociate familiei Trump, cât și cu compania de investiții a lui Kushner. Fondul Lunate, pe care Tahnoon îl supervizează, se numără printre acționarii importanți ai firmei de private equity fondate de Kushner.

Și guvernul american ar urma să fie implicat în tranzacție prin U.S. International Development Finance Corporation (DFC). Potrivit NYT, un oficial al administrației a declarat că Witkoff și Kushner au participat la negocierea condițiilor financiare astfel încât SUA să obțină o plată inițială substanțială și o participație la profit.

Legăturile de afaceri dintre potențialii cumpărători și cei doi negociatori americani au ridicat întrebări privind posibile conflicte de interese. Totuși, NYT precizează că nu există indicii că Witkoff sau Kushner ar urma să obțină personal bani din tranzacție. O purtătoare de cuvânt a lui Witkoff a declarat că acesta nu are niciun interes financiar în afacere și a respins existența unui conflict de interese.

Deocamdată, tranzacția nu este finalizată, iar realizarea ei depinde inclusiv de deciziile Washingtonului privind sancțiunile aplicate activelor Lukoil. Reuters notează că Casa Albă, Departamentul Trezoreriei și Lukoil nu au răspuns imediat solicitărilor de comentarii asupra informațiilor publicate de NYT.

19 Nov. 2026, 17:11
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
19 Nov. 2026, 17:11 // Actual //  Grîu Tatiana

Operatorii de telecomunicații din Republica Moldova nu vor putea cumpăra sau instala echipamente de la producători necertificați în componentele critice ale rețelelor publice 5G. Un proiect de lege elaborat de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării propune ca restricțiile să se aplice din 31 decembrie 2028. Echipamentele deja instalate ar urma să fie retrase treptat, în termene de la trei până la șapte ani.

Termenul de trei ani ar viza componentele critice ale rețelei, inclusiv sistemele de care depind funcționarea rețelei centrale, autentificarea abonaților și continuitatea comunicațiilor de urgență. Pentru echipamentele din rețeaua de acces radio, prin care telefoanele și alte dispozitive se conectează la rețeaua mobilă, operatorii ar avea la dispoziție șapte ani. Ambele termene s-ar calcula de la intrarea în vigoare a restricțiilor.

Pe durata tranziției, operatorii nu vor putea extinde acoperirea sau capacitatea rețelei 5G cu echipamente radio de la producători necertificați. Proiectul permite, în schimb, lucrările strict necesare pentru menținerea serviciilor, cum ar fi înlocuirea pieselor defecte și actualizările care corectează erori sau remediază vulnerabilități de securitate. Operatorii vor trebui să întocmească până la 31 martie 2028 un inventar al echipamentelor vizate și să raporteze anual progresele înregistrate în înlocuirea lor.

Certificarea va reveni Comisiei naționale de control al comerțului cu mărfuri strategice, care va analiza dosarele producătorilor și avizul Agenției pentru Securitate Cibernetică. Termenul de bază pentru emiterea unei decizii ar fi de 90 de zile, cu posibilitatea unei singure prelungiri de cel mult 60 de zile în cazurile complexe. Lista producătorilor certificați va fi publică, iar certificarea va rămâne valabilă până la o eventuală revocare.

Proiectul introduce și obligații privind funcționarea rețelei. Centrele prin care operatorii monitorizează rețelele 5G, detectează incidentele și intervin vor trebui să funcționeze în Republica Moldova sau în Uniunea Europeană. Accesul de la distanță la sistemele de administrare va fi controlat și monitorizat, iar operatorii vor fi obligați să testeze planurile pentru menținerea și restabilirea serviciilor în caz de criză.

Dacă unii producători nu vor obține certificarea, operatorii de telecomunicații vor trebui să înlocuiască echipamentele 5G vizate. Potrivit notei informative, costul total al înlocuirii, cumulat pentru toți operatorii, este estimat la 43–58 de milioane de euro.

Pentru nerespectarea termenelor de retragere a echipamentelor, amenda va ajunge la 2% din cifra de afaceri anuală, cu un plafon de 20 de milioane de lei. Pentru abateri precum depunerea cu întârziere a planului de tranziție, proiectul prevede amenzi de până la 1% din cifra de afaceri, în limita a 10 milioane de lei. În cazurile fără risc iminent pentru securitatea națională, autoritatea competentă ar acorda cu prioritate un termen de 30 până la 180 de zile pentru remedierea încălcării.