Bruxellesul taie din prognoza pentru Moldova. Economia ar crește cu doar 1,7% în 2026

19 Nov. 2026, 09:47
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
19 Nov. 2026, 09:47 // Actual //  Grîu Tatiana

Economia Moldovei ar urma să crească cu 1,7% în 2026 și cu 2,4% în 2027, potrivit prognozei de toamnă a Comisiei Europene. În primăvară, Bruxellesul estima un avans al PIB-ului de 2%, respectiv de 3,5%. Pentru 2028, Comisia anticipează o accelerare a creșterii economice la 3,3%, susținută în principal de consum și investiții. 

În prima jumătate a anului 2026, economia a crescut cu doar 0,6%, după un avans de 2,4% pe ansamblul anului trecut. Salariile reale și banii trimiși de moldovenii de peste hotare au susținut consumul, iar exporturile agricole au contribuit la creștere. Investițiile au slăbit însă, pe fondul prudenței companiilor și al întârzierilor în proiectele finanțate prin Mecanismul de reformă și creștere al UE.

Comisia estimează că inflația medie anuală va ajunge la 8,2% în 2026, în principal din cauza scumpirii energiei și transportului. Conflictul din Orientul Mijlociu a pus presiune pe piețele energetice, în timp ce recolta bună ar urma să tempereze scumpirea alimentelor. Pentru 2027, Bruxellesul estimează o inflație de 6,9%, iar pentru 2028, de 5,1%, în intervalul țintă al Băncii Naționale a Moldovei.

Economia ar urma să prindă ritm din a doua jumătate a lui 2027, când presiunea prețurilor la energie ar începe să se reducă. Reforma salarizării în sectorul public și majorarea pensiilor ar susține consumul, deși creșterea TVA și a accizelor prevăzută în reforma fiscală ar tempera acest efect. Comisia se așteaptă ca investițiile finanțate prin mecanismul european să se accelereze în 2028. O cerere internă mai puternică va stimula și importurile, astfel că exporturile nete vor continua să frâneze ritmul de creștere.

Pe partea de finanțe publice, Comisia estimează că deficitul administrației publice va urca de la 4,6% din PIB în 2026 la 5,2% în 2027, apoi va coborî ușor, la 5,1% în 2028. Salariile din sectorul public, investițiile și plata dobânzilor vor menține presiunea asupra bugetului. Datoria publică ar urma să crească de la 40,7% din PIB în 2026 la 43,8% în 2028.

Comisia avertizează că evoluția conflictului din Orientul Mijlociu, războiul Rusiei împotriva Ucrainei și șocurile climatice pot înrăutăți aceste perspective.

18 Nov. 2026, 18:11
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
18 Nov. 2026, 18:11 // Actual //  Ursu Victor

Oficiul Național al Turismului (ONT) ar urma să dispară ca instituție distinctă, fiind absorbit de Agenția de Investiții, potrivit unui proiect de hotărâre a Guvernului privind eficientizarea administrației publice centrale. Reforma stârnește îngrijorări în industria turismului, unde reprezentanții mediului de afaceri avertizează că reorganizarea nu trebuie să ducă la pierderea identității și a priorității economice a sectorului.

Asociația Patronală a Industriei Turismului din Republica Moldova (APIT) și Platforma Națională pentru Turism (PNT) au prezentat, miercuri, 18 noiembrie, o poziție comună privind intenția autorităților de a comasa cele două instituții.

Deși susțin modernizarea și eficientizarea administrației publice, reprezentanții industriei insistă că succesul reformei nu trebuie evaluat doar prin reducerea sau modificarea structurilor administrative, ci prin rezultatele economice și instituționale obținute.

Potrivit APIT și PNT, promovarea investițiilor și dezvoltarea turismului sunt activități complementare, însă presupun competențe specializate, mecanisme distincte de intervenție și indicatori proprii de performanță. În aceste condiții, absorbția ONT de către Agenția de Investiții trebuie să garanteze că turismul va rămâne o prioritate economică distinctă.

O altă preocupare vizează continuitatea proiectelor și programelor de dezvoltare turistică. Patronatele solicită păstrarea specialiștilor din domeniu, alocarea unor resurse financiare dedicate și stabilirea clară a responsabilităților instituționale, astfel încât reorganizarea să nu afecteze activitățile aflate deja în desfășurare.

Totodată, APIT propune modificarea Legii nr. 352/2006 prin introducerea unei formulări mai flexibile, potrivit căreia implementarea politicilor în domeniul turismului să revină „instituției publice desemnate de Guvern”, fără atribuirea rigidă a acestor competențe unei anumite structuri administrative.

Reprezentanții industriei mai cer implicarea reală a mediului privat în elaborarea, implementarea și evaluarea politicilor turistice. În acest proces ar trebui să participe organizațiile patronale, asociațiile profesionale și organizațiile de management al destinațiilor turistice.

În același timp, reforma trebuie să fie însoțită de obiective măsurabile, raportare publică, finanțare transparentă și mecanisme de evaluare a impactului asupra competitivității industriei.

„Nu denumirea instituției contează în primul rând, ci responsabilitatea, competența profesională, calitatea serviciilor și rezultatele pentru întreprinderi, destinații și economia națională”, subliniază APIT și PNT.

Cele două organizații precizează că nu se opun reorganizării, dar solicită ca aceasta să consolideze capacitatea statului de a dezvolta turismul, nu să reducă importanța sectorului în cadrul administrației publice.

„Turismul nu trebuie să își piardă identitatea și prioritatea economică în procesul reorganizării administrative”, avertizează reprezentanții industriei.