Congresul SUA îi pune frână lui Trump! Afacerea cu motorină rusească, în pericol să fie blocată

Acordul petrolier încheiat între președintele american Donald Trump și liderul rus Vladimir Putin riscă să fie blocat de Congresul Statelor Unite. Un grup de congresmeni democrați, susținut și de un republican, a prezentat un proiect de lege care urmărește anularea facilităților acordate exporturilor rusești de motorină, interzicerea investițiilor americane în sectorul energetic al Rusiei și introducerea unor noi sancțiuni împotriva companiilor petroliere rusești.

Inițiativa legislativă, denumită „Prohibit Corrupt Russia Oil Deals Act”, a fost prezentată pe 16 octombrie de Gregory Meeks, principalul reprezentant democrat în Comisia pentru Afaceri Externe a Camerei Reprezentanților. Documentul este susținut de mai mulți congresmeni, inclusiv republicanul Don Bacon, și urmărește să limiteze posibilitatea administrației Trump de a relaxa sancțiunile împotriva sectorului energetic rusesc.

Proiectul prevede interzicerea participării Corporației Americane pentru Finanțarea Dezvoltării Internaționale (DFC), instituție financiară a guvernului SUA, la tranzacții sau investiții care implică active energetice deținute de entități rusești, indiferent dacă acestea se află în Rusia sau în alte state.

Măsura ar putea afecta inclusiv eventualele investiții americane în activele internaționale ale companiilor petroliere rusești. Potrivit informațiilor apărute în presa americană, DFC face parte dintr-un consorțiu interesat de achiziționarea unor active externe ale grupului Lukoil.

O altă prevedere importantă vizează anularea unor licențe emise de Oficiul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) din cadrul Trezoreriei SUA, care permit anumite tranzacții cu petrol și produse petroliere rusești, inclusiv motorină.

Documentul menționează explicit licențele 133, 134A, 134B, 134C și 135, care autorizează operațiuni comerciale cu petrol și produse petroliere de origine rusă. Totodată, proiectul ar interzice emiterea unor noi autorizații similare pentru o perioadă de trei ani.

Congresmenii solicită și introducerea, în termen de 30 de zile de la eventuala adoptare a legii, a unor sancțiuni împotriva persoanelor și companiilor rusești implicate în extracția, producerea, rafinarea și transportul maritim al petrolului și gazelor. Restricțiile ar include blocarea activelor aflate sub jurisdicție americană și interdicții de intrare în Statele Unite pentru persoanele vizate.

Gregory Meeks a criticat dur apropierea economică dintre Washington și Moscova, susținând că înțelegerea privind motorina rusească ar putea aduce venituri suplimentare Kremlinului, în timp ce Rusia continuă războiul împotriva Ucrainei.

„Această înțelegere nu va reduce costurile pentru americani. În schimb, îi va aduce lui Putin milioane de dolari pentru a continua uciderea civililor ucraineni”, a declarat congresmanul democrat.

Acesta l-a acuzat pe Trump că, în loc să intensifice presiunile asupra Moscovei, încearcă să dezvolte relații economice cu Rusia. „Într-un moment în care Statele Unite ar trebui să intensifice presiunea asupra Kremlinului, Donald Trump se apropie de Putin și încheie înțelegeri în interes propriu, în loc să sprijine Ucraina. Congresul trebuie să acționeze”, a afirmat Meeks.

Potrivit Reuters, acordul prevede livrarea inițială a peste 300.000 de tone de motorină rusească, urmată de aproximativ 500.000 de tone în noiembrie și volume suplimentare ulterior. Veniturile potențiale ale Rusiei din aceste operațiuni au fost estimate la aproximativ 400 de milioane de dolari.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ucraina caută de urgență noi coridoare pentru exportul cerealelor, după ce atacurile rusești asupra porturilor și transporturilor maritime din Marea Neagră au paralizat aproape complet livrările agricole. Președintele Volodimir Zelenski a cerut Poloniei, României, Slovaciei și Ungariei să permită tranzitul cerealelor ucrainene către piețele occidentale, în timp ce Republica Moldova ar putea deveni o rută alternativă importantă, în condițiile în care Kievul negociază deja transportul feroviar pe teritoriul țării noastre.

Solicitarea liderului ucrainean a fost dezvăluită sâmbătă, 17 octombrie, de premierul Ungariei, Péter Magyar, după întrevederea pe care a avut-o cu Zelenski la Bruxelles. Potrivit Reuters, șeful guvernului de la Budapesta s-a declarat dispus să accepte tranzitul cerealelor ucrainene, cu condiția ca acestea să nu fie comercializate pe piața maghiară.

Zelenski a propus inclusiv transportarea porumbului în vagoane feroviare sigilate către Europa Occidentală, după modelul coridoarelor utilizate la începutul invaziei rusești din 2022. Premierul ungar a precizat că nu vede obstacole atât timp cât marfa doar traversează teritoriul Ungariei.

Miza este mare pentru economia ucraineană. Ucraina se numără printre cei mai mari exportatori mondiali de grâu, porumb și semințe de floarea-soarelui, iar aproximativ 90% din exporturile acestor produse sunt transportate în mod obișnuit pe cale maritimă. Intensificarea atacurilor rusești a redus drastic capacitatea porturilor ucrainene de a expedia mărfurile către piețele externe.

În acest context, Republica Moldova ar putea avea un rol important în reorganizarea fluxurilor comerciale. Încă în luna august, Reuters relata că autoritățile de la Kiev și Chișinău discutau posibilitatea transportării cerealelor ucrainene pe calea ferată prin Moldova, cu destinația portul Constanța din România.

Potrivit informațiilor publicate atunci, partea ucraineană a solicitat o reducere de 50% a tarifului feroviar pentru tranzitul cerealelor. În schimb, reprezentanții Căii Ferate din Moldova au cerut garanții privind volumele de marfă care urmau să fie transportate, pentru a asigura viabilitatea economică a coridorului.

Fostul director al Căii Ferate din Moldova, Oleg Tofilat, estima că un asemenea coridor ar putea transporta aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual. Calculele ucrainene indicau că ruta ar putea prelua până la 10% din exporturile agricole ale țării.

Pentru Republica Moldova, tranzitul cerealelor ar putea reprezenta o sursă suplimentară de venituri pentru infrastructura feroviară, afectată de dificultăți financiare și de necesitatea unor investiții considerabile în modernizare.

Premierul Vasile Tofan declara anterior, potrivit Reuters, că Moldova nu ar trebui să rateze oportunitatea de a obține milioane de euro din transportul cerealelor ucrainene. Totodată, acesta respingea temerile unor organizații agricole privind efectele negative asupra producătorilor locali.

Cu toate acestea, reluarea tranzitului la scară largă ridică întrebări privind capacitatea infrastructurii feroviare moldovenești, tarifele de transport și eventualele efecte asupra pieței interne a cerealelor. Tranzitul către alte destinații nu înseamnă automat importul produselor pe piața Republicii Moldova, însă fermierii ar putea resimți indirect schimbările de preț și concurența pe piețele regionale.

Situația este complicată și de perspectivele slabe ale recoltei europene. Potrivit estimărilor Comisiei Europene de la sfârșitul lunii august, producția de porumb a Uniunii Europene ar urma să ajungă în 2026 la numai 50,1 milioane de tone, unul dintre cele mai reduse niveluri din ultimele două decenii.

Cantitatea este cu aproximativ 20% mai mică decât media ultimilor trei ani, după ce seceta și temperaturile extreme au afectat puternic culturile din Franța și Ungaria.

Această situație ar putea crea oportunități pentru exportatorii ucraineni, dar și pentru producătorii moldoveni, în condițiile unei cereri europene mai mari pentru cereale. Pe de altă parte, costurile logistice și riscurile de securitate din regiunea Mării Negre continuă să influențeze competitivitatea exporturilor.