Chișinăul a devenit aeroportul de vacanță al ucrainenilor! Moldova bate Varșovia și Rzeszów la plecări

19 Oct. 2026, 17:09
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
19 Oct. 2026, 17:09 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Aeroportul Internațional Chișinău își consolidează rolul de principal punct de plecare pentru turiștii ucraineni care călătoresc cu avionul prin intermediul operatorului Join UP! Ucraina. În sezonul mai–septembrie 2026, peste jumătate dintre plecările aeriene organizate de companie au avut loc de pe aeroportul din capitala Republicii Moldova, potrivit datelor publicate de revista ucraineană New Voice.

Chișinăul și-a păstrat poziția dominantă în logistica turistică a operatorului ucrainean, în condițiile în care alte aeroporturi din regiune au pierdut teren. Ponderea aeroportului Rzeszów din Polonia s-a redus de la 12% la 6,7%, iar cea a aeroportului din Varșovia a coborât de la 5% la 2,3%.

Datele arată că Republica Moldova continuă să joace un rol important în asigurarea conectivității aeriene pentru cetățenii ucraineni, pe fondul restricțiilor asupra aviației civile din Ucraina, impuse după declanșarea invaziei ruse în februarie 2022.

Potrivit Join UP! Ucraina, în perioada mai–septembrie 2026, peste 210.000 de turiști au apelat la serviciile companiei. Prețul mediu al unui pachet turistic în străinătate a crescut cu 8,6% și a ajuns la 620 de euro pentru o persoană, pe fondul scumpirii combustibilului pentru aviație și al introducerii unor suprataxe asociate conflictului din Orientul Mijlociu.

Turcia a devenit principala destinație turistică a clienților Join UP și a depășit Egiptul, care ocupase primul loc în sezonul precedent. Printre cele mai solicitate destinații s-au numărat și Grecia, Bulgaria și Spania.

Cererea pentru vacanțe a atins un vârf în luna iulie, când peste 50.000 de turiști au apelat la serviciile operatorului. Compania a remarcat totodată o schimbare a comportamentului clienților, care au început să rezerve vacanțele mai aproape de data plecării, în încercarea de a beneficia de reduceri și de a evita incertitudinile legate de transport.

O altă problemă  a fost reprezentată de întârzierile trenurilor din Ucraina, provocate de riscurile de securitate. Pentru a evita pierderea zborurilor, turiștii au apelat tot mai frecvent la transportul organizat cu autobuzul.

În total, peste 26.000 de persoane au utilizat tururile cu autocarul oferite de companie, cu plecări din Kiev, Liov, Zaporojie, Harkov și Ujhorod.

Potrivit datelor autorităților aeronautice din Republica Moldova, aeroportul din Chișinău a înregistrat 761.886 de pasageri în septembrie 2026, cu 17,9% mai mult decât în aceeași lună a anului precedent. Antalya și Istanbul s-au numărat printre destinațiile cu cel mai mare trafic.

19 Oct. 2026, 16:11
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
19 Oct. 2026, 16:11 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Fondul Monetar Internațional (FMI) trimite o nouă misiune la Chișinău, într-un moment în care Republica Moldova se confruntă cu presiuni asupra finanțelor publice, costuri ridicate ale împrumuturilor și provocări legate de creșterea economică. Experții instituției vor discuta cu autoritățile despre evoluțiile economice recente și prioritățile de politici economice, după ce precedentul program de finanțare s-a încheiat în octombrie 2025 fără finalizarea ultimelor două evaluări.

Potrivit unui anunț făcut luni, 19 octombrie, de reprezentanta permanentă a FMI în Republica Moldova, Svetlana Cerović, misiunea va avea loc în perioada 21–28 octombrie 2026 și va fi condusă de Alina Iancu.

„O echipă de experți ai Fondului Monetar Internațional (FMI), condusă de Alina Iancu, va efectua o vizită la Chișinău în perioada 21–28 octombrie 2026”, a declarat reprezentanta instituției.

Potrivit acesteia, delegația FMI va avea întrevederi cu reprezentanții autorităților Republicii Moldova și cu alte părți relevante, pentru a evalua evoluțiile economice recente și a discuta prioritățile de politici economice ale Guvernului.

Vizita are loc într-un context important pentru relația Republicii Moldova cu instituția financiară internațională. Programele de finanțare susținute de FMI, prin mecanismele ECF și EFF, precum și programul pentru reziliență și sustenabilitate, au expirat în octombrie 2025.

În raportul publicat la 5 martie 2026, FMI a constatat că programele precedente au contribuit la menținerea stabilității macroeconomice într-o perioadă marcată de crize energetice și de consecințele războiului din Ucraina. Totuși, instituția a atras atenția că progresele în domeniul politicilor fiscale, administrației publice și combaterii corupției la nivel înalt au fost insuficiente.

Din acest motiv, ultimele două evaluări ale programelor ECF/EFF nu au fost finalizate. FMI a semnalat, de asemenea, că mai multe reforme asumate în cadrul programului pentru reziliență și sustenabilitate au rămas restante.

În același raport, experții Fondului au menționat că autoritățile Republicii Moldova solicitaseră un nou acord fără finanțare, care să sprijine implementarea reformelor și procesul de aderare la Uniunea Europeană. Un asemenea mecanism ar presupune monitorizarea și evaluarea politicilor economice, fără acordarea automată a unor noi împrumuturi.

Deocamdată, FMI nu a anunțat dacă misiunea din 21–28 octombrie va include negocieri pentru un nou acord sau dacă discuțiile se vor limita la analiza situației economice și a priorităților autorităților.

Ultima evaluare amplă a economiei moldovenești, realizată în cadrul consultărilor prevăzute de Articolul IV, indica o creștere economică estimată la 2,3% pentru 2026, după un avans prognozat de 2,7% în 2025. FMI avertiza că economia rămâne vulnerabilă la șocuri externe, iar nivelul redus al competitivității și emigrația continuă să limiteze perspectivele de dezvoltare.

O altă problemă semnalată de instituție era dezechilibrul extern. În evaluările sale, FMI estima un deficit al contului curent de 19,6% din PIB pentru 2025, pe fondul importurilor ridicate și al performanțelor modeste ale exporturilor.

Obligațiile financiare importante față de FMI. Conform datelor oficiale ale instituției, la 30 septembrie 2026 soldul creditelor acordate țării constituia 691,13 milioane de drepturi speciale de tragere, echivalentul a aproximativ 938 de milioane de dolari.