„Bulcile” lui Bolea, în pericol! Dodon: Statul are nu are ce căuta în alimentația aeroportuară

Directorul Agenției Proprietății Publice (APP), Ion Dodon, consideră că statul nu ar trebui să se ocupe de vânzarea produselor alimentare și de alte activități comerciale la Aeroportul Internațional Chișinău, ci să se concentreze pe administrarea infrastructurii strategice.

Declarația făcută la Moldova 1 contrastează cu poziția exprimată anterior de ministrul Infrastructurii, Vladimir Bolea, care susținea preluarea restaurantelor și cafenelelor de către administrația aeroportului și estima încasări de 108 milioane de lei anual.

„Cu aeroportul, aș vorbi de pistă, peroane, dar ceea ce privește, de exemplu, comerțul cu produse în incinta aeroportului, cred că aceasta este apanajul mediului privat, fără doar și poate”, a declarat Ion Dodon la Moldova 1.

Șeful APP a explicat că statul trebuie să facă o distincție între infrastructura strategică și activitățile comerciale, abordare pe care o consideră valabilă inclusiv pentru sectorul telecomunicațiilor.

„Același lucru se referă și la rețelele de telecomunicație. Este una când vorbești de infrastructură și alta când vorbești de comerțul propriu-zis”, a afirmat Dodon.

În februarie 2025, autoritățile anunțau exact abordarea opusă. Agenția Proprietății Publice informa oficial că, începând cu 1 martie 2025, Aeroportul Internațional Chișinău urma să preia administrarea directă a restaurantelor și cafenelelor din incintă, cu scopul de a crește veniturile și de a reinvesti banii în modernizarea infrastructurii aeroportuare.

La 3 martie 2025, ministrul Infrastructurii, Vladimir Bolea, apăra public această decizie în cadrul emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8.

„Eu cred că este o decizie corectă pentru că, în final, aeroportul are nevoie de venituri pentru a investi pentru binele cetățenilor”, declara atunci Bolea.

Ministrul prezenta și primele rezultate financiare ale noii formule de administrare. Potrivit acestuia, în primele două zile de activitate, cele patru puncte de alimentație publică au încasat aproximativ 300.000 de lei.

Urmare a estimărilor încasărilor, Bolea avansa o prognoză de nouă milioane de lei lunar și 108 milioane de lei anual. Era însă vorba despre o extrapolare a vânzărilor din primele două zile, nu despre un profit anual realizat și nici despre venituri confirmate pentru întregul an.

Preluarea activităților comerciale a avut loc după ce administrația aeroportului a decis să nu prelungească raporturile contractuale cu operatorul privat care gestiona anterior spațiile de alimentație publică. Printre unitățile vizate se numărau Plai, Air Cafe și Business Lounge.

La acea vreme, fostul director al APP, Roman Cojuhari, susținea că administrarea directă a restaurantelor ar putea aduce aeroportului câștiguri mai mari. Compania Aerofood, care gestiona anterior spațiile, critica însă decizia și afirma că propusese o chirie anuală de 1,1 milioane de euro.

În martie 2025, aeroportul anunța că în prima săptămână de administrare directă a unităților de alimentație publică înregistrase vânzări de aproximativ 1,8 milioane de lei. Administrația preciza că prețurile au fost menținute la nivelul existent și promitea diversificarea meniurilor.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Tariful la energia electrică ar putea fi ajustat, însă necesitatea unei modificări va fi mai clară la sfârșitul lunii octombrie sau la începutul lunii noiembrie. Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, spune că evaluarea va depinde de prețul mediu de achiziție pentru octombrie, în condițiile în care energia cumpărată pentru orele de vârf ridică tot mai mult costurile.

Potrivit ministrului, o parte din electricitate este procurată pentru ziua următoare, iar piața funcționează la intervale de 15 minute. Contractele bilaterale cu livrare constantă oferă mai multă stabilitate, însă cantitățile disponibile în aceste condiții sunt limitate.

Când consumul crește, diferența trebuie acoperită prin cumpărări suplimentare, la prețuri mai mari. Astfel, chiar dacă o parte din necesar este asigurată prin contracte bilaterale, achizițiile pentru orele de vârf împing în sus costul mediu.

„Noi azi cumpărăm energie electrică sau contractăm energie electrică pentru ziua de mâine. Da, sunt contracte bilaterale cu livrări în bandă, acolo există o mai multă stabilitate, dar și energia electrică disponibilă în bandă este și ea limitată”, a explicat Junghietu, în cadrul unei emisiuni de la Exclusiv TV.

Ministrul a precizat că prețul mediu de achiziție este în continuă creștere, însă o eventuală modificare a tarifului ține de competența Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică.

„Eventual o să fie mai clară oportunitatea ajustării. ANRE o să se expună, desigur, pentru că e prerogativa lor. O să fie cunoscută eventual la sfârșitul lui octombrie, începutul lui noiembrie”, a declarat Dorin Junghietu.

În prezent, tariful standard pentru consumatorii casnici racordați la rețelele de joasă tensiune este de 3,56 lei/kWh la Premier Energy și de 3,95 lei/kWh la FEE Nord.