Bruxelles-ul deschide din nou punga! Încă 30 de milioane de euro pentru facturile moldovenilor

Uniunea Europeană ar putea acorda Republicii Moldova un nou sprijin financiar de 30 de milioane de euro pentru a reduce povara facturilor la energie asupra populației vulnerabile, a declarat comisarul europeană pentru Extindere, Marta Kos, în discursul susținut în plenul Parlamentului de la Chișinău, pe 9 noiembrie.

Oficialul european a declarat că a propus alocarea suplimentară a 30 de milioane de euro, în contextul noilor presiuni asupra prețurilor la energie și al dificultăților cu care se confruntă gospodăriile din Republica Moldova.

„Închiderea Strâmtorii Ormuz și scăderea nivelului apelor în Dunăre și Prut au determinat din nou creșterea prețurilor la energie. Acest lucru aduce noi incertitudini. Suntem conștienți de această situație. De aceea, am propus acum încă 30 de milioane de euro pentru Moldova, pentru cetățenii voștri, astfel încât să reducem povara costurilor ridicate ale energiei pentru moldovenii care au cea mai mare nevoie de ajutor”, a declarat Marta Kos.

Comisara europeană a subliniat că Uniunea Europeană a sprijinit constant Republica Moldova în eforturile de reducere a dependenței energetice de sursele externe și de consolidare a infrastructurii.

„V-am susținut eforturile de reducere a dependențelor, astfel încât să puteți lua propriile decizii fără să vă confruntați cu amenințări din străinătate”, a afirmat oficialul european.

Potrivit Martei Kos, sprijinul european urmărește inclusiv dezvoltarea producției interne de energie și construirea unei infrastructuri mai reziliente, capabile să facă față crizelor și fluctuațiilor de pe piețele energetice.

Anunțul vine într-un moment în care Republica Moldova se confruntă cu presiuni asupra costurilor de achiziție a energiei electrice. Energocom a raportat pentru luna octombrie un preț mediu de procurare de 195,90 euro/MWh, iar Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a pregătit un proiect de majorare a prețului reglementat pentru energia livrată de furnizorul central.

Bugetul pentru compensații pentru sezonul 2026-2027 este estimat la 2,7 miliarde de lei.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Peste 9 milioane de lei va costa, potrivit estimărilor, Programul național antifraudă pentru anii 2026–2028, propus de Ministerul Finanțelor. Mai mult de jumătate din sumă, circa 5,11 milioane de lei, va fi destinată digitalizării evidenței fraudelor și depistării timpurii a neregulilor care afectează banii publici și fondurile europene.

Potrivit proiectului, instituțiile vor face schimb de date și vor urmări cazurile de fraudă printr-un sistem informatic comun, care va deveni funcțional în ultimul trimestru al anului 2027. În prezent, o parte din informații sunt prelucrate manual sau circulă prin sisteme separate.

Inspectoratul Control Financiar de Stat va analiza sistematic și informațiile din presă, de pe rețelele sociale și din rapoarte independente. Dacă apar indicii de fraudă, inspectoratul se va putea autosesiza. Procedura va fi aprobată până la jumătatea anului 2027.

Pentru instruirea angajaților și campaniile de informare sunt prevăzuți peste 3 milioane de lei. Alte 490 000 de lei vor fi destinați îmbunătățirii modului în care instituțiile raportează suspiciunile de fraudă, iar 378 000 de lei vor fi folosiți pentru revizuirea regulilor de prevenire și constatare a neregulilor. Planul prevede cel puțin o campanie de informare pe an.

Până la sfârșitul anului 2026, inspectoratul va pregăti un ghid care le va arăta instituțiilor cum și cui să transmită o suspiciune de fraudă. În 2027 va fi creat un registru al autorităților care raportează electronic neregulile prin Sistemul de gestionare a neregulilor (IMS). Funcționarii responsabili vor fi instruiți, iar rezultatele investigațiilor penale vor fi înregistrate în sistem.

Inspectoratul va centraliza anual datele despre rezultatele investigațiilor, sancțiunile aplicate și banii sau bunurile recuperate. Printre instituțiile care vor furniza informații se numără Centrul Național Anticorupție, Procuratura Generală, Serviciul Fiscal de Stat și Serviciul Vamal. Proiectul prevede și consolidarea cooperării cu Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF).

Până la jumătatea anului 2028, autoritățile vor stabili în ce domenii există cele mai mari riscuri de fraudă cu fonduri europene. Evaluarea va reuni date din mai multe sectoare, iar concluziile vor fi folosite la elaborarea următoarei strategii antifraudă.

Programul va fi finanțat din alocațiile bugetare aprobate, din resursele proprii ale instituțiilor implicate și din alte surse permise de lege.