3,2 miliarde de lei pentru o reformă pe jumătate! Bugetarii rămân cu salarii calculate diferit

Reforma salarială pregătită de Guvern, pentru care sunt prevăzute 3,2 miliarde de lei, nu va elimina inechitățile dintre angajații sectorului bugetar. Deși Ministerul Finanțelor propune introducerea unei valori de referință de bază de 4.200 de lei, sistemul va păstra încă cinci valori derogatorii, ceea ce înseamnă că diferențele de salarizare vor continua să existe. Uniformizarea grilei prin aplicarea unei singure valori de referință rămâne doar un obiectiv pentru anii următori.

Secretarul de stat al Ministerului Finanțelor, Maia Savva, a recunoscut că actualul sistem de salarizare a fost distorsionat de introducerea repetată a unor valori de referință diferite pentru diverse categorii de angajați. În prezent, există zece asemenea valori, stabilite prin legile bugetare anuale, iar reforma propusă va reduce numărul acestora, fără a elimina complet derogările.

„Noi, la moment, acum avem 10 valori de referință conform legii bugetare anuale, de ceea ce și-a distorsionat grila de salarizare pe care o avem”, a declarat Maia Savva.

Potrivit oficialului, noul mecanism va prevedea o valoare de referință de bază de 4.200 de lei, însă vor fi menținute și cinci valori derogatorii, aplicabile anumitor categorii de personal. Ministerul Finanțelor intenționează să reducă treptat aceste excepții, fără a anunța deocamdată un termen concret pentru eliminarea lor definitivă.

Mai mult, Savva a făcut trimitere la concluziile unui raport elaborat de experți, potrivit căruia un sistem salarial cu adevărat echitabil ar trebui să funcționeze în baza unei singure valori de referință pentru întreaga grilă bugetară.

„Conform raportului care a fost realizat de către experți, să avem obiectivitate și echitate asupra grilei de salarizare, ar fi și ar trebui să tindem să avem doar o singură valoare de referință aplicată pentru grila de salarizare”, a afirmat reprezentanta Ministerului Finanțelor.

Astfel, deși autoritățile își propun să corecteze dezechilibrele acumulate în sistemul de salarizare, reforma nu va aduce imediat o uniformizare a mecanismului de calcul. Angajații din diferite domenii bugetare vor continua să fie remunerați în baza unor valori de referință distincte, în funcție de derogările păstrate în legislație.

Reforma are un impact bugetar estimat la 3,2 miliarde de lei. Din această sumă, aproximativ un miliard de lei este destinat majorărilor salariale din educație, unde creșterea medie anunțată este de 14,4%. Alte 845 de milioane de lei vor fi direcționate către personalul tehnic și muncitoresc din sectorul bugetar.

În total, cele două categorii vor absorbi aproximativ 1,85 miliarde de lei, echivalentul a aproape 58% din costul estimat al reformei.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În timp ce un pensionar din municipiul Chișinău primește, în medie, 6.266 de lei lunar, în raioanele Briceni și Nisporeni pensia abia depășește 3.400 de lei. Decalajul ajunge la aproape 2.840 de lei pe lună, ceea ce înseamnă că pensionarii din Capitală beneficiază de pensii medii cu aproximativ 83% mai mari decât cei din raioanele cu cele mai mici venituri de acest tip, potrivit raportului „Statistica teritorială, ediția 2026”, publicat de Biroul Național de Statistică (BNS).

Datele valabile la 1 ianuarie 2026 arată că pensia medie pentru limită de vârstă în Republica Moldova constituie 4.435 de lei, însă diferențele teritoriale sunt considerabile. Municipiul Chișinău conduce detașat clasamentul, cu o pensie medie de 6.266 de lei, urmat de municipiul Bălți, unde pensionarii primesc în medie 5.307 lei.

La polul opus se află raioanele Briceni, cu o pensie medie de 3.428,2 lei, și Nisporeni, cu 3.428,4 lei. Printre raioanele cu cele mai mici pensii se mai numără Telenești, unde media este de 3.496 de lei, Leova – 3.529 de lei, Cantemir – 3.530 de lei și Hîncești – 3.584 de lei.

Diferențele sunt și la nivel regional. De exemplu, în regiunea de Nord, pensia medie constituie 3.910 lei, în Centru – 3.823 de lei, iar în Sud – doar 3.720 de lei. În UTA Găgăuzia, pensionarii primesc în medie 3.875 de lei lunar, cu aproape 2.400 de lei mai puțin decât în Capitală.

O altă discrepanță este legată de sectorul în care au activat pensionarii. La nivel național, persoanele care au lucrat în agricultură primesc o pensie medie de numai 3.075 de lei, comparativ cu 4.962 de lei în cazul celor care au activat în sectorul neagricol. Diferența depășește 1.880 de lei lunar.

Situația este și mai dificilă pentru foștii angajați din agricultură din anumite raioane. La Nisporeni, pensia medie a acestora este de 2.891 de lei, în Telenești – 2.902 lei, iar în Briceni – 2.948 de lei. Prin comparație, foștii angajați din sectorul neagricol din Chișinău beneficiază de o pensie medie de 6.317 lei, de peste două ori mai mare.

Totuși, datele BNS indică o creștere a pensiilor în ultimul an. La nivel național, pensia medie pentru limită de vârstă a urcat de la 3.984 de lei la 1 ianuarie 2025 la 4.435 de lei la începutul anului 2026, ceea ce reprezintă o majorare de aproximativ 451 de lei sau 11,3%.

În Chișinău, creșterea a fost de 635 de lei, de la 5.632 la 6.266 de lei. În schimb, în Nisporeni, pensia medie a crescut cu numai 329 de lei, iar în Briceni cu 328 de lei. Astfel, diferența absolută dintre Capitală și raioanele cu cele mai mici pensii a continuat să se mărească.

Bani.md

Toate știrile

3,2 miliarde de lei pentru o reformă pe jumătate! Bugetarii rămân cu salarii calculate diferit

Dezastru în buzunarele pensionarilor din raioane! Pensii de numai 3 428 de lei