Moldova a cumpărat cel mai puțin când prețul era bun. Ioniță: tariful ar putea rămâne neschimbat

16 Nov. 2026, 13:40
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
16 Nov. 2026, 13:40 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova a cumpărat în trimestrul III din 2026 cel mai mic volum de gaze naturale pentru această perioadă din ultimii șapte ani, deși prețul de achiziție era sub media europeană. Acum, când economistul Veaceslav Ioniță estimează o scumpire de aproximativ 45% pe piața europeană, achizițiile riscă să devină mai costisitoare. Totuși, potrivit analizei sale, această evoluție nu ar trebui să provoace automat o majorare a tarifului pentru consumatori în această iarnă.

În cadrul emisiunii „Minut Economic”, economistul explică faptul că tariful actual include deja un preț prognozat de achiziție de aproximativ 17,05 lei pentru un metru cub. Acesta este apropiat de nivelul de 17,8 lei estimat în analiza sa pentru trimestrul IV.

În aceste condiții, Ioniță consideră că nu există suficiente motive economice pentru o majorare a tarifului doar în baza scumpirilor anticipate. Evaluarea trebuie să țină cont și de costurile totale recunoscute, volumele livrate și eventualele devieri tarifare. Prognoza sa rămâne însă condiționată de absența unui salt brusc și neprevăzut al prețurilor în decembrie.

Economistul atrage atenția asupra momentului în care au fost realizate achizițiile. În trimestrul III, Republica Moldova a procurat doar 30,2 milioane de metri cubi de gaze, cu aproximativ 41% mai puțin decât în aceeași perioadă din 2025 și cu 71% sub volumul din trimestrul III al anului 2021.

Potrivit datelor prezentate de Ioniță, acesta este cel mai redus volum pentru trimestrul III din perioada 2020–2026. Spre comparație, achizițiile au constituit 105,2 milioane de metri cubi în 2021, 104,3 milioane în 2022 și 51 de milioane în 2025.

Reducerea s-a produs într-un trimestru în care prețul de achiziție al Republicii Moldova a fost cu 40 de bani pe metru cub sub reperul european. Economistul estimează că diferența a permis economisirea a aproximativ jumătate de milion de euro.

Ioniță precizează că volumele cumpărate într-un anumit trimestru pot depinde de consum, stocurile existente și calendarul contractelor. Totuși, în opinia sa, nivelul redus al achizițiilor într-o perioadă cu prețuri favorabile ridică întrebări privind eficiența acestora.

Pentru trimestrul IV din 2026, economistul estimează un preț mediu european de 17,8 lei pe metru cub, față de 12,3 lei în trimestrul precedent. Creșterea ar fi de aproximativ 45%. Acest reper nu reprezintă însă automat prețul pe care îl va plăti Republica Moldova, costul efectiv fiind determinat de contractele și condițiile achizițiilor.

În ansamblu, Ioniță apreciază că în 2026 prețurile de achiziție ale Republicii Moldova s-au apropiat de media europeană, după trei ani în care acestea au fost, în majoritatea trimestrelor, mai ridicate.

Conform estimărilor sale, în perioada 2023–2025, țara a plătit cu aproximativ 350 de milioane de euro mai mult decât ar fi costat aceleași volume la prețul european de referință. În primul trimestru din 2023, de exemplu, prețul de achiziție era de 20,5 lei pe metru cub, comparativ cu un reper european de 11,5 lei.

Concluzia economistului este că alinierea la prețurile europene reprezintă un progres, însă eficiența aprovizionării depinde și de volumele cumpărate și de momentul achizițiilor.

16 Nov. 2026, 12:58
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
16 Nov. 2026, 12:58 // Actual //  bani.md

Mișcarea Civică „Construim înCREDere” a organizat luni, 16 noiembrie, un flash-mob în fața Parlamentului, prin care a cerut revizuirea reformei salarizării în sectorul bugetar. Reprezentanții mișcării sunt nemulțumiți de diferențele dintre majorările prevăzute pentru demnitarii de rang înalt și cele acordate profesorilor, educatorilor și altor angajați din sistemul bugetar.

Acțiunea s-a desfășurat sub sloganul „Salarii echitabile pentru toți!”, iar participanții au afișat pancarte cu cifrele prevăzute în proiectul de lege. Potrivit calculelor prezentate de mișcare, salariile de bază ale Președintelui Republicii, Președintelui Parlamentului și Prim-ministrului ar urma să crească de la 21.000 la 55.650 de lei, ceea ce reprezintă o majorare de 34.650 de lei sau 165%.

Pentru deputați, creșterea ar fi de 135%, de la 19.520 la 45.970 de lei, adică un plus de 26.450 de lei lunar.

Prin comparație, salariul de bază al unui profesor debutant ar urma să crească de la 9.200 la 11.220 de lei, cu 22%, iar cel al unui asistent personal – de la 6.300 la 6.930 de lei, cu doar 10%. Astfel, majorarea lunară prevăzută pentru un deputat ar depăși de peste două ori salariul actual al unui profesor debutant.

Reprezentanții mișcării mai atrag atenția că proiectul elimină din lege garanția potrivit căreia salariile angajaților din sectorul bugetar trebuie să crească anual cel puțin în raport cu inflația.

La finalul acțiunii, membrii „Construim înCREDere” au depus o adresare oficială către președintele Parlamentului, Igor Grosu, și deputați, prin care solicită modificarea proiectului înainte de adoptare. Printre revendicări se numără aplicarea aceleiași rate de creștere salarială pentru toți angajații bugetari în 2027, păstrarea mecanismului de indexare cel puțin cu rata inflației și plafonarea majorărilor pentru înalții demnitari în funcție de evoluția economiei.

Mișcarea mai cere salarii de bază peste nivelul salariului minim pentru angajații din clasele inferioare ale grilei și revenirea la baza de 7.820 de lei pentru asistenții personali, prevăzută în prima versiune a proiectului.

Totodată, reprezentanții organizației cer publicarea unui tabel comparativ cu salariile înainte și după reformă pentru fiecare funcție de demnitate publică, precum și prezentarea costului total al reformei.

„Nu suntem împotriva reformei salarizării. Suntem împotriva unei reforme care începe cu cei de sus. Dacă Guvernul spune că regula corectă este creșterea economică, atunci să fie regula pentru toți, de la profesor la deputat. O reformă făcută în numele echității nu poate scoate din lege protecția salariilor mici împotriva inflației și, în același timp, să dubleze salariile de la vârf”, a declarat Olesea Stamate, coordonatoarea Mișcării Civice „Construim înCREDere”.

Mișcarea solicită ca proiectul să nu fie votat în forma actuală și cere organizarea unor audieri publice cu participarea sindicatelor, Congresului Autorităților Locale din Moldova și societății civile.