DOUĂ motive stau la baza scumpirii carburanților

Agenții economici care dețin benzinării au majorat pentru a patra oară prețul carburanților în ultimele două luni. Nu o dată, expertul Veaceslav Ioniță a reiterat cele două motive care stau la baza scumpirii produselor petroliere.

Potrivit economistului, în primul rând crește acciza la produsele petroliere, iar în al doilea rând crește prețul petrolului la nivel internațional.

Totuși, Ioniță consideră că piața produselor petroliere trebuie sa fie subiect de ancheta a Consiliul Concurentei, Agenției Naționale de Reglementare in Energetica, Comisiilor parlamentare se profil și nu in ultimul rând a Consiliului de Securitate de pe lângă Președintele Republicii Moldova.

„Fără o liberalizare și demonopolizare a pieței produselor petroliere, noi nu avem nici o șansă să beneficiem de prețuri corecte, iar agricultorii și transportatorii noștri pierd în fața concurenței străine datorită costurilor mari, nejustificate, pe care sunt nevoiți să le suporte”, susține expertul.

Menționăm că la ziua de astăzi, la unele benzinării din țară un litru de benzină costă 18,65 de lei, motorina 15,55 de lei, iar GPL 10,95 de lei.

#consiliul concurentei #ANRE #carburanti

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rubla s-au depreciat brusc pe piața Forex vineri, după înăsprirea sancțiunilor americane care au vizat 50 de bănci rusești, inclusiv Gazprombank, care a devenit un „hub” pentru tranzacțiile cu gaze. Potrivit datelor LSEG, cursul dolarului a crescut aproape cu 3 ruble în doar câteva ore, atingând valoarea de 103,74 ruble, cel mai înalt nivel din martie 2022. Euro a depășit pentru prima dată 108 ruble în ultimele șase săptămâni, aproape atingând recordul anual.

Cursul yuanului pe Bursa din Moscova, unde tranzacțiile cu valute internaționale au fost oprite din cauza sancțiunilor, s-a apropiat de pragul de 14 ruble, un nivel nevăzut din octombrie anul trecut. La ora 13:45 MSK, moneda chineză era cotată la 13,99 ruble, cel mai mare nivel în ultimul an.

Noile sancțiuni impuse de Ministerul american de Finanțe sunt considerate cele mai semnificative de la primăvara anului 2022, când Sberbank și VTB au fost excluse din sistemul financiar global, a declarat expertul în domeniul sancțiunilor, George Voloshin.

Gazprombank, a treia bancă de stat după volmul activelor, fusese unul dintre ultimele „poduri financiare” între Rusia și restul lumii, menținând accesul la SWIFT și efectuând tranzacții în euro. Cu toate acestea, potrivit analiștilor de la banca de investiții „Sinara”, „plățile UE pentru resursele energetice prin Gazprombank vor deveni, cel mai probabil, imposibile” până la sfârșitul anului 2024, când va expira licența temporară a Ministerului de Finanțe al SUA. Rezervele de valută ale companiilor rusești, care au fost depozitate în afacere în loc să fie transferate pe conturile rusești, ar putea fi și ele afectate, potrivit „Digital Broker”, existând riscul să fie influențate zeci de miliarde de dolari din veniturile din valută ale afacerilor stocate în străinătate.

Noile sancțiuni ar putea provoca din nou probleme cu lichiditatea valutară, avertizează profesorul Evgheni Kogan de la Școala Superioară de Economie (VȘE). „Dacă rundele anterioare de sancțiuni au vizat plățile pentru importuri, acum Ministerul de Finanțe al SUA și-a îndreptat atenția asupra exporturilor rusești, și, o dată cu acestea, asupra fluxului de valută în țară.” Pachetul de sancțiuni include, de asemenea, un avertisment pentru băncile străine care lucrează cu „alternativa SWIFT” a Rusiei — Sistemul de Mesaje Financiare al Băncii Rusiei (SPFS). Aceasta înseamnă că „interacțiunile financiare cu contrapartidele ruse vor deveni mai complicate”, susțin analiștii de la Alfa Bank.

„Veniturile din exporturi ar putea scădea temporar, ceea ce face ca rubla să se deprecieze probabil în următoarele luni”, preconizează Kogan, având în vedere că dolarul ar putea ajunge la 105 ruble, iar yuanul ar putea atinge 15 ruble.