Gata cu actele de corupție în Ambasadele și consulatele Moldovei! Metoda la care recurge MAEIE

02 Mart. 2021, 20:30
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
02 Mart. 2021, 20:30 // Actual //  bani.md

Misiunile diplomatice și oficiile consulare ale Republicii Moldova vor încasa plățile pentru serviciile consulare doar prin virament bancar sau alte instrumente și servicii de plată fără numerar, în contul Ambasadelor deschise în una din instituțiile financiare de peste hotare. Informația a fost confirmată pentru Realitatea.md de către purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE), Daniel Vodă.

„Noile prevederi fac parte din politica sa consecventă a Ministerului de Externe de a oferi servicii consulare de calitate cetățenilor, iar informațiile despre modalitățile de plată pentru fiecare misiune diplomatică vor aduse la cunoștință publicului prin plasarea informației pe paginile oficiale, panourile informative pe lângă Ambasade și oficii consulare începând cu data de 3 martie curent”, a pus Daniel Vodă.

Biroul de presă al Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene menționează că în vederea asigurării integrității mijloacelor monetare și politica consecventă a MAEIE de a limita riscul de coruptibilitate și de a asigura accesul cetățenilor pentru modalități de plată alternativă, misiunile diplomatice și oficiile consulare vor încasa plățile pentru serviciile consulare doar prin virament bancar sau alte instrumente și servicii de plată fără numerar.

Totuși, cu titlu de excepție, misiunile au dreptul să efectueze încasarea în numerar a plăților pentru serviciile consulare prestate, la cererea în scris a solicitantului, aprobată de șeful misiunii, doar în cazurile când instituția bancară este închisă. În acest caz, contabilul misiunii va încasa plata în numerar și va elibera solicitantului, bonul de plată respectiv.

22 Oct. 2026, 11:17
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
22 Oct. 2026, 11:17 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova se îndreaptă spre pragul de un milion de autoturisme, în timp ce infrastructura rutieră abia mai face față numărului tot mai mare de vehicule. Numai în perioada 2025–2026, în țară vor fi importate, potrivit estimărilor, aproximativ 130 de mii de automobile, aproape cât întregul parc auto de pe malul drept al Nistrului la începutul independenței. Economistul Veaceslav Ioniță avertizează că ambuteiajele care paralizează astăzi Chișinăul ar putea deveni o problemă permanentă și în alte orașe.

Potrivit unei analize publicate de economistul Veaceslav Ioniță, în 2025 Republica Moldova a înregistrat un record absolut la importul de autoturisme, cu aproximativ 64 de mii de unități într-un singur an. Tendințele din 2026 indică posibilitatea depășirii acestui nivel, ceea ce ar ridica importurile cumulate din cei doi ani la circa 130 de mii de automobile.

Pentru a ilustra amploarea fenomenului, economistul compară situația actuală cu cea de la începutul anilor ’90. În 1990, pe malul drept al Nistrului existau aproximativ 144 de mii de autoturisme. Astfel, în numai doi ani, Moldova ar putea importa aproape tot atâtea automobile câte circulau în întreaga țară, pe teritoriul controlat în prezent de autoritățile constituționale, în ajunul independenței.

Creșterea este și mai spectaculoasă în comparație cu anul 1970, când pe malul drept al Nistrului erau înregistrate doar 8.200 de autoturisme. La sfârșitul trimestrului III din 2026, parcul auto a ajuns la 926,4 mii de unități, ceea ce reprezintă o majorare de aproape 113 ori în 56 de ani.

„Practic, încercăm să acomodăm un parc auto de 113 ori mai mare într-o infrastructură a cărei structură de bază s-a schimbat relativ puțin”, constată economistul.

Potrivit lui Ioniță, problema este că extinderea infrastructurii rutiere nu a ținut pasul cu ritmul de creștere a numărului de automobile. O mare parte dintre străzile și bulevardele utilizate astăzi au fost proiectate încă în perioada sovietică, pentru un trafic incomparabil mai redus. Deși unele artere au fost modernizate sau extinse, capacitatea generală a rețelei rutiere, în special în orașe, a crescut mult mai lent decât parcul auto.

Datele prezentate de economist arată că, în 2020, Republica Moldova avea aproximativ 678 de mii de autoturisme, iar la sfârșitul anului 2025 numărul acestora ajunsese la aproape 893 de mii. Este vorba despre o creștere netă de 215 mii de automobile în doar cinci ani.

În aceeași perioadă au fost procurate aproximativ 249 de mii de autoturisme, în timp ce circa 34 de mii au fost radiate din evidență. Economistul precizează că nu toate automobilele cumpărate se adaugă automat la parcul existent, deoarece o parte înlocuiesc vehiculele vechi.

Numai în primele nouă luni ale anului 2026, parcul auto a crescut cu aproape 34 de mii de unități, ajungând la 926,4 mii. Dacă actuala dinamică se menține, pragul de un milion de autoturisme ar putea fi atins în 2027.

„Poate ar trebui chiar să pregătim un certificat pentru proprietarul automobilului cu numărul un milion!”, remarcă ironic Veaceslav Ioniță.

Economistul atrage atenția că, în pofida acestei creșteri accelerate, Republica Moldova rămâne în urma statelor Uniunii Europene în ceea ce privește nivelul de motorizare. Aceasta înseamnă că numărul automobilelor ar putea continua să crească odată cu majorarea veniturilor populației.

Pentru următorii ani, Ioniță consideră plauzibil un volum anual al importurilor de 50–60 de mii de autoturisme, ceea ce ar pune o presiune și mai mare asupra infrastructurii existente.

O altă problemă este lipsa locurilor de parcare. Potrivit economistului, automobilele ocupă deja o parte importantă din spațiul urban, concurând nu doar pentru benzile de circulație, ci și cu transportul public și pietonii.

În opinia sa, simpla construcție a unor drumuri și parcări noi nu va putea rezolva problema pe termen lung, mai ales în Chișinău, unde spațiul disponibil este limitat. Soluțiile ar trebui să includă dezvoltarea unui transport public competitiv, organizarea parcărilor și regândirea mobilității urbane.

„Nu putem cere oamenilor să renunțe la confortul personal doar pentru că infrastructura publică nu a reușit să țină pasul cu dezvoltarea economică”, subliniază economistul.

Veaceslav Ioniță avertizează că, în lipsa unor măsuri serioase, problema traficului ar putea deveni mult mai gravă în următorii ani, iar discuția nu se va mai limita la timpul pierdut în ambuteiaje, ci la capacitatea orașelor de a asigura spațiul necesar circulației.