Fake news pe Sputnik: „SUA construieşte obiective militare în Republica Moldova”

16 Oct. 2020, 08:10
 // Categoria: Opinii // Autor:  Cristina Melnic
16 Oct. 2020, 08:10 // Opinii //  Cristina Melnic

Tematicile care contează pentru Federaţia Rusă atunci când vine vorba de fostele state sovietice sunt cele legate de Uniunea Europeană şi NATO. Obiectivul lor evidenţiat este de a contracara extinderea lor şi de a-şi menţine influenţa în spaţiul ex-sovietic, iar pentru realizarea scopurilor enunţate se folosesc de orice fel de pârghii au la dispoziţie.

Cum moştenirea comunistă le-a oferit secretele jocurilor minţii, manipularea şi propaganda au devenit literă de lege atât pentru politica internă, cât şi pentru politica externă. Presa este doar instrumentul pregnant de răspândire a fenomenului dezinformării informaţionale cu agenţii săi de bază: Sputnik şi Russia Today, iar reţelele de socializare au oferit o platformă favorabilă acestui fenomen.

Pentru Rusia, în R. Moldova contează în primul rând NATO

În tot acest joc, Republica Moldova este un element important, fiindcă are toate premisele de a ajunge o ţintă vulnerabilă în faţa colosului de la est. Fostă republică sovietică, cu o minoritate rusească, de care i s-a agăţat flagelul Transnistria, aflată în derivă de identitate şi orientare strategică, bucată istorică de Românie, fâşie strategică între NATO şi Ucraina, cu o populaţie în scădere şi o democraţie la început de drum. Aşadar, este candidatura perfectă pentru a deveni avantpost de dezinformare şi propagandă anti-europeană şi anti-americană în Europa de Est. Care nu întârzie să se manifeste, mai ales pentru a contracara aspiraţiile ei timide europene şi să distrugă din faşă orice vlăstar al unei gândiri de securitate. În acest context, Sputnik Moldova operează în spaţiul mediatic de peste Prut cu naraţiuni manipulatoare şi dezinformatoare, constant, cu aceeaşi frecvenţă şi retorică agresivă. Abordarea subiectelor este diversă şi variază în funcţie de circumstanţele (geo)politice favorabile Kremlinului, aplicabilitatea tezelor preconcepute anti-UE şi anti-NATO şi sensibilitatea publicului-ţintă legată de unele teme sociale.

Studiu de caz: cum dezinformează Sputnik în chestiunea NATO

În continuare vă prezentăm analiza de conţinut a două articole publicate pe 24 şi 26 august 2019 şi un al treilea de pe 29 octombrie 2019, ale căror autor este Alexandr Hrolenko, pentru a desluşi modul în care informaţiile false sunt oferite publicului din Republica Moldova.

Mai întâi de toate aş vrea să prezentăm autorul celor trei articole care anunţă construirea unor obiective militare NATO pe teritoriul Republicii Moldova. După cum sugerează biografia sa disponibilă pe site-ul RIA Novosti, Alexander Hrolenko a absolvit facultatea de jurnalism a şcolii militare din Lvov, apoi a servit în marină şi a scris în ziarul Krasnaya Zvezda (Steaua Roşie) pentru o lungă perioadă de timp. Acum lucrează pentru RIA, Sputnik şi Russia Today, fiind „expertul” din oficiu pentru analize militare. Aşadar, Hrolenko este implicat în scrierea mai multor articole publicate pe site-ul Sputnik cu tematică de apărare, despre armament militar, context geopolitic şi politică externă.

Pentru versiunea din Moldova a site-ului Sputnik, Hrolenko are discursul orientat împotriva prezenţei militare NATO din România şi cum acest lucru se reflectă negativ asupra Republicii Moldova, după cum se poate vedea în titlurile câtorva articole publicate în 2018 şi 2019 de către acest „expert”: Scutul antirachetă din România, sabia lui Damocles deasupra Moldovei, Deveselu ar putea fi distrus în 2 minute de noile avioane ruseşti: Riscuri pentru Moldova, Rachetele americane în Europa, un semn nefast pentru Republica Moldova şi România, „Eurointegrarea” sistemului american antirachetă în România ameninţă Europa.

Continuarea citește aici.

Realitatea Live

13 Apr. 2024, 14:33
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
13 Apr. 2024, 14:33 // Actual //  Lupu Eduard

În Republica Moldova se câștigă cel ma mic salariul din Europa, echivalentul a 4 euro/oră (12 354 de lei salaiul mediu pentru anul 2023), dacă ar fi inclusă în clasament. Visual Capitalist a realizat o hartă “termică” care reprezintă salariul mediu orar (în euro), în Europa. Cu cât nuanța este mai albastră, cu atât salariul orar este mai mare. Aceasta este realizată pe baza datelor Eurostat privind costul forței de muncă, ce includ salarii și sporuri/ indemnizații.

Luxemburg, capitala serviciilor financiare din Europa, are cel mai mare salariu mediu (47,2 euro/oră) de pe continent. Țara are, de asemenea, cel mai mare PIB pe cap de locuitor din lume. Danemarca și Norvegia din Scandinavia au, de asemenea, salarii bune (42 euro/oră), deși Suedia (26 euro/oră) se situează mai degrabă la mijlocul clasamentului.

“Tendințele generale indică faptul că Europa de Nord și de Vest au salarii medii mai mari decât Europa de Sud și de Est, ceea ce reflectă diferențele dintre economii, bogăție și costul vieții”, notează Visual Capitalist.

Bulgaria înregistrează cel mai mic salariu mediu din acest set de date, de 8 euro/oră. Cu 10,4 euro pe oră,România se situează în acest clasament pe penultimul loc, aproape de media din Letonia, care are un salariu mediu pe oră de 10,7 euro. Ceva mai bine plătiți sunt ungurii (11 euro/ oră) și polonezii (11,9 euro/oră). Acest indicator a crescut ușor și în România, de la 8 euro/ oră în 2021 și 9 euro în 2022, după cum arată datele Eurostat.

Eurostat: Decalaje semnificative între statele UE

Costurile medii orare maschează decalaje semnificative între statele membre ale Uniunii Europene, notează Eurostat, în cele mai recente date, publicate luna trecută. Costul orar cu mâna de lucru cuprinde costurile cu salariile şi costurile non-salariale, precum contribuţiile sociale plătite de angajatori. Cele mai scăzute costuri orare cu forţa de muncă au fost înregistrate anul trecut în Bulgaria (9,3 euro), România (11 euro) şi Ungaria (12,8 euro), iar cele mai ridicate în Luxemburg (53,9 euro), Danemarca (48,1 euro) şi Belgia (47,1 euro), potrivit datelor publicate de Eurostat.

Costurile medii orare cu forţa de muncă în întreaga economie erau estimate anul trecut la 31,8 euro în UE şi la 35,6 euro în zona euro, comparativ cu 30,2 euro în UE şi 34 euro în zona euro, în 2022.

Sectoarele din Moldova au avut cele mai mari salarii în trimestrul patru al anului 2023?

informații și comunicații– 31,4 mii lei;

activități financiare și de asigurări – 25,7 mii lei;

producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat – 19,6 mii lei;

alte servicii – 16,8 mii lei;

sectorul administrație publică, apărare și asigurări sociale – 15,6 mii lei.

Unde sunt cele mai mici salarii?

activități de cazare și alimentație publică – 8,2 mii lei;

agricultură, silvicultură și pescuit – 8,8 mii lei;

activități de servicii administrative și activități de servicii suport – 9,7 mii lei;

artă, recreere și agrement – 10 mii lei;

operațiuni cu bunuri imobile – 10,4 mii lei.

Pe parcursul anului, numărul mediu al salariaților a crescut cu 0,6%.

Cele mai semnificative creșteri s-au înregistrat în:

activități de cazare și alimentație publică – cu 26%;

comerț cu ridicata și cu amănuntul; întreținerea și repararea autovehiculelor și a motocicletelor – cu 5,5%;

informații și comunicații – cu 4,8%.

Cele mai semnificative descreșteri s-au înregistrat în activitățile:

industria extractivă – cu 8,7%;

tranzacții imobiliare – cu 7,3%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău