„Există premise structurale ca cele întâmplate la Capitoliul SUA să se repete”

„Există premise structurale ca cele întâmplate la 6 ianuarie la Capitoliul din SUA să se repete”, a declarat Dionis Cenușa, politolog, cercetător la Universitatea Justus-Liebig din Giessen, Germania, la dezbaterea publică: „Ce se întâmplă în America? Ce se va întâmpla în lume?”, organizate de Agenția de presă IPN.

„Avem o lovitură de stat eșuată și o tentativă de insurecție, care va fi crucială pentru viitorul carierei politice a lui Donald Trump, președintele în exercițiu al SUA. Ceea ce se întâmplă în SUA dictează cumva tonul democrației la nivel global. Asaltul Capitoliului a transmis semnale alarmante pentru celelalte democrații”, a menționat Dionis Cenușă.

„La 20 ianuarie, când va avea loc inaugurarea oficială a lui Joe Biden, deja sunt planificate proteste noi, care s-ar putea ridica la zeci sau sute de mii de persoane, organizate de aceiași susținători ai lui Trump, care vor să discrediteze în continuare ideea că alegerile au fost valide și că victoria lui Trump este una binemeritată și conform legislației. Vorbim despre continuitatea procesului de nerecunoaștere a rezultatelor de către o bună parte a politicienilor republicani, care sunt susținuți, la fel, de către votanții republicani. Conform sondajelor de după alegeri, peste jumătate dintre votanții republicani erau de acord cu marea minciună, promovată de Donald Trump, că alegerile au fost falsificate. Deci, vorbim atât despre manipularea opiniei publice, care la moment servește intereselor politice ale lui Trump, cât și despre configurația politică în general, care îl favorizează pe Trump ca cel mai popular președinte al SUA din partea taberei republicane”, a relevat politologul.

Referindu-se la rolul rețelelor sociale în alegerile prezidențiale din SUA, Dionis Cenușă a subliniat că „multe societăți au grupuri largi de populație cu gândire conservativă, chiar dacă SUA este unul dintre cele mai democratice state de pe glob, de aceea modalitatea de a influența asemenea grupuri de electorat este destul de simplă, prin utilizarea anumitor simboluri. Donald Trump a pedalat ideea supremației albilor, a inferiorității femeii și multe alte mesaje discriminatorii vizavi de diverse categorii sociale. Atunci când Trump a început să-și utilizeze la maxim contul său de pe Twitter, el știa că va ajunge la ochiul și la inima multor americani. La moment, contul lui Trump de pe Twitter are 88 mln. de urmăritori, și el a fost votat de 74 de mln. de cetățeni americani. Deci, majoritatea absolută a urmăritorilor de pe Twitter l-au votat. Dacă Donald Trump este lăsat să continue să lanseze mesaje de incitare la ură, dezordini în masă, prin rețele de socializare, la 20 ianuarie protestele s-ar putea intensifica. Prin urmare, decizia Twitter și Facebook de a-i bloca contul, sunt, într-o oarecare măsură, justificate”, a opinat el.

La întrebarea cum evenimentele din 6 ianuarie din SUA vor influența democrația în țările lumii, Dionis Cenușă a spus că SUA reprezintă un punct de referință foarte important pentru alte societăți democratice. „În 2016, când Trump a câștigat alegerile prezidențiale prin minciună, dezinformare, manipulare, aceste tipuri de tehnici politice și de comunicare au pătruns în multe alte societăți în lume, cele democratice, dar și mai puțin democratice, inclusiv Republica Moldova. Dacă liderii politici din SUA își permit un discurs plin de dezinformare, de ce să nu facem și noi? Nu vom fi penalizați, din contra, populația ne va vota. Trebuie să recunoaștem că Brexit-ul, adică plecarea Marii Britanii din UE, la fel este un efect al președinției lui Trump. Ceea ce s-a întâmplat la 6 ianuarie la Capitoliu poate avea efecte în diferite cicluri electorale din diferite țări, în special în cele din UE. De aceea cred că ar trebui să existe o coalizare a sistemelor democratice din lume, în baza parteneriatului transatlantic, dintre SUA și UE, pentru salvarea democrațiilor”, a subliniat cercetătorul.

Referindu-se la așteptările în relațiile moldo-americane de pe viitor, Dionis Cenușă a opinat că foarte multe se vor decide în funcție de cine va vorbi din numele Republicii Moldova, cine ne reprezintă la Washington, cât de eficientă este politica Republicii Moldova în general, dacă avem priorități, legate de dialogul cu Moscova sau nu. „Cu cât mai mult se înrăutățește relația cu Moscova, cu atât mai prolifică este această relație cu Occidentul și cu SUA. Depinde foarte mult de pregătirea actorilor din domeniul politicii externe de la Chișinău, cine sunt consilierii președintelui Maia Sandu în politica externă, cât de multă experiență au aceștia, inclusiv cum se poartă cu alți aliați ai SUA din regiune. Și România este un alt aliat al SUA, alături de Ucraina”, a menționat politologul.Dezbaterea publică „Ce se întâmplă în America? Ce se va întâmpla în lume?” este cea de-a 166-a ediție din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Locuitorii din regiunea transnistreană vor beneficia de ajutoare sociale, sprijin medical, burse și investiții în infrastructură prin Fondul de convergență, în condițiile prevăzute de un proiect de regulament elaborat de Cancelaria de Stat. Documentul stabilește cine va putea primi sprijin, cum vor fi repartizați banii și cine va controla utilizarea acestora.

Printre beneficiarii eligibili sunt cetățenii Republicii Moldova domiciliați în regiunea transnistreană, inclusiv familiile cu copii, persoanele în etate, persoanele cu dizabilități și cele aflate în dificultate. Vor putea fi finanțate servicii sociale și medicale, dar și ajutoare temporare pentru oamenii afectați de schimbări economice, fiscale sau energetice. Condițiile concrete vor fi stabilite de autoritățile responsabile, în limita alocațiilor aprobate.

Elevii și studenții din regiune care învață sau urmează să fie integrați în sistemul educațional al Republicii Moldova vor putea beneficia de burse, activități educaționale, instruiri și programe de mobilitate.

Sprijinul va putea ajunge și la victimele violenței în familie și ale altor infracțiuni. Documentul include separat persoanele supuse detențiilor ilegale, persecuțiilor sau intimidărilor din partea structurilor de la Tiraspol, în cazurile documentate de autoritățile competente ale Republicii Moldova.

Fondul va putea finanța și proiecte pentru comunități și instituții publice care deservesc aceste categorii de beneficiari. Banii vor putea fi investiți în drumuri, școli, instituții medicale, servicii sociale, infrastructură comunală și energetică, precum și în proiecte culturale comune între cele două maluri ale Nistrului.

Companiile vor beneficia exclusiv indirect, prin infrastructură mai bună, servicii publice digitalizate, instruire și consultanță pentru respectarea cadrului legal, fiscal și vamal al Republicii Moldova. Proiectul interzice acordarea din Fond a granturilor, subvențiilor, creditelor și altor plăți directe către agenți economici sau organizații neguvernamentale. Vor fi permise plățile pentru lucrările, bunurile și serviciile contractate legal în cadrul proiectelor, precum și cele efectuate furnizorilor în beneficiul persoanelor eligibile.

Nu vor fi eligibile entitățile care nu sunt înregistrate și împuternicite conform legislației Republicii Moldova, partidele politice și organizațiile afiliate acestora. Sunt excluse și persoanele juridice aflate în insolvabilitate, lichidare sau cu activitatea suspendată. Nu vor putea accesa finanțare nici solicitanții cu restanțe la bugetul public național, cu excepția celor care respectă un acord legal de eșalonare a plăților. Aceeași interdicție se aplică celor care prezintă informații false sau documente falsificate și celor care au utilizat anterior bani publici în alte scopuri, fără să restituie sumele datorate.

Prioritățile de finanțare vor fi aprobate de un Consiliu de coordonare condus de vicepremierul pentru reintegrare. Pregătirea propunerilor, organizarea ședințelor și centralizarea rapoartelor vor reveni unui Secretariat, asigurat de secretarul de stat al Guvernului pentru reintegrare, asistat de reprezentanții instituțiilor membre ale Consiliului. Gestionarea efectivă a banilor, achizițiile și realizarea proiectelor vor reveni autorităților responsabile.

Lista priorităților va fi elaborată anual până la 25 ianuarie și aprobată în primul trimestru. Alocările vor fi determinate anual, prin bugetul de stat.

Fondul va fi alimentat dintr-o parte a încasărilor din TVA, accize și taxe vamale aferente mărfurilor introduse în regiunea transnistreană, achitate de persoanele fizice și juridice din regiune. Alte surse vor fi contribuțiile donatorilor externi și alte finanțări prevăzute de cadrul legal.