„Există premise structurale ca cele întâmplate la Capitoliul SUA să se repete”

12 Ian. 2021, 16:10
 // Categoria: Opinii // Autor:  Dionis Cenușa
12 Ian. 2021, 16:10 // Opinii //  Dionis Cenușa

„Există premise structurale ca cele întâmplate la 6 ianuarie la Capitoliul din SUA să se repete”, a declarat Dionis Cenușa, politolog, cercetător la Universitatea Justus-Liebig din Giessen, Germania, la dezbaterea publică: „Ce se întâmplă în America? Ce se va întâmpla în lume?”, organizate de Agenția de presă IPN.

„Avem o lovitură de stat eșuată și o tentativă de insurecție, care va fi crucială pentru viitorul carierei politice a lui Donald Trump, președintele în exercițiu al SUA. Ceea ce se întâmplă în SUA dictează cumva tonul democrației la nivel global. Asaltul Capitoliului a transmis semnale alarmante pentru celelalte democrații”, a menționat Dionis Cenușă.

„La 20 ianuarie, când va avea loc inaugurarea oficială a lui Joe Biden, deja sunt planificate proteste noi, care s-ar putea ridica la zeci sau sute de mii de persoane, organizate de aceiași susținători ai lui Trump, care vor să discrediteze în continuare ideea că alegerile au fost valide și că victoria lui Trump este una binemeritată și conform legislației. Vorbim despre continuitatea procesului de nerecunoaștere a rezultatelor de către o bună parte a politicienilor republicani, care sunt susținuți, la fel, de către votanții republicani. Conform sondajelor de după alegeri, peste jumătate dintre votanții republicani erau de acord cu marea minciună, promovată de Donald Trump, că alegerile au fost falsificate. Deci, vorbim atât despre manipularea opiniei publice, care la moment servește intereselor politice ale lui Trump, cât și despre configurația politică în general, care îl favorizează pe Trump ca cel mai popular președinte al SUA din partea taberei republicane”, a relevat politologul.

Referindu-se la rolul rețelelor sociale în alegerile prezidențiale din SUA, Dionis Cenușă a subliniat că „multe societăți au grupuri largi de populație cu gândire conservativă, chiar dacă SUA este unul dintre cele mai democratice state de pe glob, de aceea modalitatea de a influența asemenea grupuri de electorat este destul de simplă, prin utilizarea anumitor simboluri. Donald Trump a pedalat ideea supremației albilor, a inferiorității femeii și multe alte mesaje discriminatorii vizavi de diverse categorii sociale. Atunci când Trump a început să-și utilizeze la maxim contul său de pe Twitter, el știa că va ajunge la ochiul și la inima multor americani. La moment, contul lui Trump de pe Twitter are 88 mln. de urmăritori, și el a fost votat de 74 de mln. de cetățeni americani. Deci, majoritatea absolută a urmăritorilor de pe Twitter l-au votat. Dacă Donald Trump este lăsat să continue să lanseze mesaje de incitare la ură, dezordini în masă, prin rețele de socializare, la 20 ianuarie protestele s-ar putea intensifica. Prin urmare, decizia Twitter și Facebook de a-i bloca contul, sunt, într-o oarecare măsură, justificate”, a opinat el.

La întrebarea cum evenimentele din 6 ianuarie din SUA vor influența democrația în țările lumii, Dionis Cenușă a spus că SUA reprezintă un punct de referință foarte important pentru alte societăți democratice. „În 2016, când Trump a câștigat alegerile prezidențiale prin minciună, dezinformare, manipulare, aceste tipuri de tehnici politice și de comunicare au pătruns în multe alte societăți în lume, cele democratice, dar și mai puțin democratice, inclusiv Republica Moldova. Dacă liderii politici din SUA își permit un discurs plin de dezinformare, de ce să nu facem și noi? Nu vom fi penalizați, din contra, populația ne va vota. Trebuie să recunoaștem că Brexit-ul, adică plecarea Marii Britanii din UE, la fel este un efect al președinției lui Trump. Ceea ce s-a întâmplat la 6 ianuarie la Capitoliu poate avea efecte în diferite cicluri electorale din diferite țări, în special în cele din UE. De aceea cred că ar trebui să existe o coalizare a sistemelor democratice din lume, în baza parteneriatului transatlantic, dintre SUA și UE, pentru salvarea democrațiilor”, a subliniat cercetătorul.

Referindu-se la așteptările în relațiile moldo-americane de pe viitor, Dionis Cenușă a opinat că foarte multe se vor decide în funcție de cine va vorbi din numele Republicii Moldova, cine ne reprezintă la Washington, cât de eficientă este politica Republicii Moldova în general, dacă avem priorități, legate de dialogul cu Moscova sau nu. „Cu cât mai mult se înrăutățește relația cu Moscova, cu atât mai prolifică este această relație cu Occidentul și cu SUA. Depinde foarte mult de pregătirea actorilor din domeniul politicii externe de la Chișinău, cine sunt consilierii președintelui Maia Sandu în politica externă, cât de multă experiență au aceștia, inclusiv cum se poartă cu alți aliați ai SUA din regiune. Și România este un alt aliat al SUA, alături de Ucraina”, a menționat politologul.Dezbaterea publică „Ce se întâmplă în America? Ce se va întâmpla în lume?” este cea de-a 166-a ediție din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.

Realitatea Live

02 Iun. 2023, 16:31
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
02 Iun. 2023, 16:31 // Actual //  Lupu Eduard

La începutul anilor 1990, odată cu încheierea Războiului Rece, ţările europene au profitat de aşa-numitele dividende al păcii(beneficiile economice ale reducerii bugetelor pentru apărare – n.r). Acestea au redus bugetele de apărare şi au casat sau au vândut cantităţi mari de echipamente, convinse că un război terestru major pe continent nu mai reprezenta un scenariu plauzibil. Invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina la începutul anului 2022 a pus capăt acestei iluzii, scrie Bloomberg

Acum, guvernele din întreaga Europă s-au angajat să crească semnificativ cheltuielile militare pentru a se pregăti pentru tipul de conflict prelungit şi de mare intensitate pe care îl duce Ucraina. Cu toate acestea, rezultatele au fost inegale, ridicând întrebarea dacă şi când va fi Europa pregătită pentru viitoarele provocări de securitate.

În 1989, cheltuielile militare ale membrilor NATO au depăşit în medie 4% din PIB, deoarece statele membre au căutat să menţină şi să consolideze propriile linii de apărare pentru a fi gata în eventualitatea unui război deschis de URSS şi aliaţii săi.

După prăbuşirea URSS, guvernele s-au grăbit să profite de relaxarea tensiunilor dintre superputeri. Acestea au redus cheltuielile pentru apărare, redirecţionând resursele către domenii mai productive şi mai populare, cum ar fi asistenţa medicală şi socială.

Tancurile, artileria şi alte tipuri de armament greu au fost casate sau vândute. Această tendinţă s-a accelerat după atacurile din 11 septembrie 2001 asupra SUA, deoarece forţele concepute pentru războiul terestru au fost reconfigurate în unităţi mobile, mai puţin înarmate, pentru misiuni de combatere a terorismului în întreaga lume.

Până în 2014, membrii europeni ai Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord au alocat în medie 1,4% din PIB pentru apărare. Germania avea mai puţin de 1.000 de tancuri şi vehicule de luptă de infanterie combinate, faţă de 7.000 (numai în Germania de Vest) în timpul Războiului Rece.

În cazul SUA, marele câştigător al Războiului Rece, beneficiile economice au fost de scurtă durată. Cheltuielile pentru apărare au scăzut de la 6% din PIB în 1989 la un minim de 3% în 2001, dar au inversat cursul după ce atacurile din 11 septembrie au precipitat războaiele americane majore din Afganistan şi Irak. Aceste angajamente au dus la o creştere a cheltuielilor până la 5% din PIB în 2010, înainte de a se stabiliza la aproximativ 3,5% în ultimii ani.

Scăderea cheltuielilor pentru apărare în rândul membrilor europeni ai NATO a început să se inverseze în 2014, după ce Rusia a anexat peninsula ucraineană Crimeea. În acel an, alianţa a stabilit un termen limită de 2024 pentru ca membrii să atingă un obiectiv de cheltuieli de 2%, ignorat anterior. Puţini erau pe cale să reuşească acest lucru în momentul în care invazia în toată regula a Ucrainei a schimbat radical percepţiile cu privire la cât de multă apărare are nevoie Europa.

Mulţi oficiali europeni şi americani consideră că preşedintele rus Vladimir Putin este hotărât să subordoneze naţiuni care au făcut parte cândva din Uniunea Sovietică. La doar câteva luni după începerea războiului, NATO a adoptat o strategie actualizată care a identificat Rusia ca fiind „cea mai semnificativă şi directă ameninţare a alianţei”. Versiunea anterioară, din 2010, viza un „parteneriat strategic” cu Rusia.

Unele guverne au ajuns să reexamineze doctrinele de apărare care definesc tipurile de războaie pentru care continentul ar trebui să se pregătească. Cei mai mulţi analizează – într-o măsură mai mare sau mai mică – cum să refacă stocurile de tancuri, sisteme antitanc şi antiaeriene, rachete ghidate de precizie, baterii de artilerie şi muniţie, precum şi dronele care s-au dovedit esenţiale în războiul din Ucraina. Compania de consultanţă McKinsey & Co a estimat că, fără război, cheltuielile europene pentru apărare din 2021 până în 2026 ar fi crescut cu 14%, iar conflictul va împinge această creştere la cel puţin 53%, de la 296 miliarde de euro (317 miliarde de dolari) la 453 miliarde de euro, conform estimărilor sale.

Decizia Germaniei în contexul războiului a fost poate cea mai spectaculoasă. Dintre statele NATO, cea mai mare economie a Europei a alocat una dintre cele mai mici părţi din PIB pentru apărare. Dar, la câteva zile după ce Rusia a invadat Ucraina, cancelarul Olaf Scholz a anunţat o creştere de 100 de miliarde de euro a cheltuielilor militare. Franţa şi-a majorat cu o treime alocarea bugetară pe şase ani pentru apărare.

Polonia a întocmit o listă de cumpărături care include sute de lansatoare de rachete HIMARS, care au avut un impact semnificativ în Ucraina, precum şi de trei ori mai multe tancuri decât au Franţa şi Marea Britanie împreună şi de şase ori mai multe piese de artilerie autopropulsate decât posedă Germania.

Dacă guvernele vor fi capabile să plătească pentru modernizările ambiţioase în domeniul apărării rămâne o întrebare deschisă. Apelurile pentru mai multe cheltuieli vin într-o perioadă de inflaţie ridicată şi de cerere mare de creşteri salariale în sectorul public, precum şi de subvenţii şi investiţii necesare pentru a îndeplini obiectivele de combatere a schimbărilor climatice. În plus, costul reconstrucţiei Ucrainei, în cele din urmă, va fi ridicat, acesta fiind estimat la câtva sute de miliarde de euro.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

 
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău