(FOTO) Bilanțul vizitei Maei Sandu la Batumi. Cu cine a discutat Președinta și ce subiecte a abordat

Republica Moldova are nevoie de o transformare internă profundă, iar Uniunea Europeană rămâne un partener important în acest proces. Declarația a fost făcută de președintele Maia Sandu în cadrul unei întrevederi cu Charles Michel, președintele Consiliului European, la Batumi, Georgia unde președinta țării s-a aflat într-o vizită de lucru în perioada 19-20 iulie, scrie Realitatea.md.

Maia Sandu i-a mulțumit oficialului european pentru planul de redresare economică de 600 de milioane de euro pentru Republica Moldova, anunțat de Comisia Europeană la începutul verii și pentru deschiderea de a sprijini autoritățile Republicii Moldova în implementarea agendei de reforme.

De asemenea, șefa statului a avut o întrevedere și cu omologul său ucrainean, Vladimir Zelenski, cu care a abordat mai multe subiecte de pe agenda bilaterală și au convenit că, odată cu instalarea noului executiv de la Chișinău, guvernele Republicii Moldova și cel al Ucrainei se vor convoca pentru a lucra punctual pe subiecte care vizează interesele ambelor țări.

În cadrul unei alte întrevederi, cu Salome Zourabichvili, președinta Georgiei, Maia Sandu a trecut în revistă agenda bilaterală dintre cele două țări. Cele două șefe de stat au decis să extindă contactele la nivel înalt și să găsească soluții inovatoare pentru intensificarea relațiilor economice și comerciale dintre Republica Moldova și Georgia.

„Am trecut în revistă agenda bilaterală dintre țările noastre, am convenit să extindem contactele la nivel înalt și să găsim soluții inovatoare pentru intensificarea relațiilor economice și comerciale dintre Republica Moldova și Georgia. I-am mulțumit doamnei Președinte pentru invitația la conferință și pentru eforturile sale de a pune în valoare oportunitățile oferite de Parteneriatul Estic”, a menționat, pe finalul aflării sale în Georgia Maia Sandu.

Amintim că, în perioada 19-20 iulie, Maia Sandu a participat la cea de-a 17 ediție a conferinței internaționale cu genericul „Trei state – o singură alegere: Georgia, Moldova și Ucraina în mișcare”, care s-a desfășurat la Batumi, Georgia.

#batumi #vizita #discutii #Maia Sandu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.