Perspectivele Parteneriatului Estic, discutate de Maia Sandu la Batumi

20 Iul. 2021, 10:05
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
20 Iul. 2021, 10:05 // Actual //  MD Bani

Perspectivele Parteneriatului Estic și felul în care  Georgia, Ucraina și Republica Moldova, ca state asociate, își pot consolida pe diverse dimensiuni relația cu Uniunea Europeană– sunt câteva subiecte discutate ieri, 19 iulie, în cadrul celei de-a 17-a ediții a Conferinței Internaționale de la Batumi, Georgia, la care a participat și președinta Maia Sandu.

„Odată cu semnarea Acordului de Asociere, Republica Moldova s-a angajat să construiască o țară democratică și prosperă pentru cetățenii săi. Consolidarea instituțiilor statului, combaterea corupției, eliminarea judecătorilor compromiși din sistem și un sector public profesionist și integru – aceasta este integrarea europeană pe care și-o doresc cetățenii Republicii Moldova și pe care ei au susținut-o prin votul majoritar din 11 iulie”, a scris Maia Sandu pe pagina sa de Facebook.

Maia Sandu a reiterat că mizează pe sprijinul partenerilor europeni în realizarea ambițioasei agende de curățare a țării și și-a exprimat recunoștința pentru tot suportul de care Republica Moldova a beneficiat până acum.

„În acest context, am subliniat importanța Parteneriatului Estic, drept unul dintre instrumentele ce va contribui și în viitor la transformarea țărilor noastre. Sunt convinsă că o cooperare dinamică și sinergică între Moldova, Georgia și Ucraina ne va ajuta să valorificăm într-un mod mai eficient oportunitățile oferite de către partenerii europeni, întru binele țărilor noastre, dar și al întregii Uniuni Europene”, a subliniat președintele Republicii Moldova.

De asemenea, Maia Sandu a discutat la Batumi cu președintele Ucrainei Volodimir Zelenski.

„Am abordat mai multe subiecte de pe agenda bilaterală. Am convenit că, odată cu instalarea noului executiv de la Chișinău, guvernele țărilor noastre se vor convoca pentru a lucra punctual pe aceste subiecte, ce vizează interesele ambelor țări”, a specificat președintele Republicii Moldova.

Pe finalul zilei de ieri, 19 iulie, Maia Sandu a avut la Batumi o întrevedere cu Charles Michel, președintele Consiliului European. Părțile au discutat despre rezultatele alegerilor din Republica Moldova, despre pașii ce urmează după formarea Guvernului și primele acțiuni ale noii majorități parlamentare.

„I-am mulțumit domnului Președinte pentru planul de redresare economică de 600 de milioane de euro pentru țara noastră, anunțat de Comisia Europeană la începutul verii, și pentru deschiderea de a sprijini autoritățile Republicii Moldova în implementarea agendei noastre de reforme. Republica Moldova are nevoie de o transformare internă profundă, iar Uniunea Europeană rămâne un partener important în acest process”, a menționat șefa statului.

Tot ieri, la cea de-a 17-ea ediție a Conferinței Internaționale de la Batumi, președinta R. Moldova Maia Sandu, președinta Georgiei Salome Zourabichvili și președintele Ucrainei Volodimir Zelenski au semnat Declarația comună a Liderilor Partenerilor Asociați ai Uniunii Europene.

13 Iun. 2026, 10:02
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
13 Iun. 2026, 10:02 // Actual //  Ursu Victor

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!