(VIDEO) PSRM readuce „legea lustrației” pe masa deputaților. Motivul invocat de socialiști

Deputații socialiști propun din nou un proiect de lege privind „lustrația”, care prevede demiterea mai multor directori, președinți, vicedirectori și vicepreședinți ai instituțiilor de stat, care au fost numiți în funcție în perioada guvernării lui Vlad Plahotniuc.

În cadrul unei conferințe de presă, parlamentarii PSRM au declarat astăzi, că documentul va fi analizat deja, săptămâna aceasta, în cadrul Comisiei juridice numiri și imunități. Potrivit inițiativei PSRM, competențele mai multor persoane care dețin funcții publice, numite în perioada 20 ianuarie 2016 până la 07 iunie 2019, sunt încetate înainte de expirarea mandatului.

„Vom merge pe linia Legii lustrației care prevede că mai multe numiri, în 2016-2019, au avut un caracter pur politic, au fost operate mai multe numiri în interesul regimului Plahotniuc. Considerăm că acești oameni numiți pe criterii politice nu fac față nici la BNM, nici la Consiliul Concurenței, nici în alte instituții publice importante”, a declarat deputatul PSRM, Vlad Batrîncea.

Socialiștii invită deputații din toate fracțiunile parlamentare să vină cu propuneri la acest proiect de lege.

Batrîncea a anunțat că deja a fost inițiată procedura de demitere a directorilor ANRE pentru activitate ineficientă, care a dus la majorările în lanț a prețurilor la carburanți. Acesta a criticat reacția acestei instituții care a declarat că nu are pârghii, dar paralel și-a majorat fondul de salarizare până la 60 milioane de lei anual.

„Considerăm că dacă aceste instituții vor fi funcționale vom face economii nu doar în buzunarul cetățenilor, dar vom putea economisi și banii publici, de aceea că salariile deseori sunt absolut cosmice”, a spus deputatul.

Președintele Comisiei juridice, numiri și imunități, deputatul PSRM, Vasile Bolea, a precizat că toți funcționarii vizați în lege au fost numiți în funcții pentru a menține caracterul captiv al statului.

„Persoanele au acces în aceste funcții într-un mod netransparent, fără a organiza concursuri, pe criterii de subordonare personală celui care a fugit în vara anului 2019 din țară, mă refer la Vladimir Plahotniuc. Toți spun că trebuie să implementăm în practică declarația privind caracterul captiv al statului și prin acest proiect anume acest lucru și-l facem”, a spus Bolea.

Sub incidența Legii lustrației propusă în Parlament de PSRM cad următorii funcționari:

președintele și membrii Consiliului Audiovizualului;
directorul și directorul adjunct al Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal;
președintele, vicepreședinții și membrii Consiliului de Administrație a Comisiei Naționale a Pieței Financiare;
președintele și vicepreședinții Autorității Naționale de Integritate;
guvernatorul, prim-viceguvernatorul, vice-guvernatorii și membrii Consiliului de Supraveghere a Băncii Naționale a Moldovei;
directorul general și directorii Agenției Naționale de Reglementare în Energetică;
directorul și directorii adjuncți ai Agenției Naționale pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației;
director general și director general adjunct al Agenției Naționale pentru soluționarea Contestațiilor;
președintele, vicepreședinții și Membrii Plenului Consiliului Concurenței;
directorul și directorii adjuncți ai Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor.

Precizăm că, după ce președintele Igor Dodon a pierdut alegerile prezidențiale socialiștii din Parlament și-au amintit de declarația privind caracterul captiv al statului, votată acum un an și jumătate, atunci când au coalizat cu Blocul ACUM și vor să curățe statul „de influența oligarhică”. Astfel, deputații PSRM, la 3 decembrie au înregistrat un proiect de lege prin care propun demiterea prin derogare de la lege a conducerii unui șir de instituții de stat, numită în perioada anilor 2016-2019, atunci când la guvernare s-a aflat Partidul Democrat, în frunte cu Vlad Plahotniuc. După înregistrare, proiectul de lege nu a fost promovat de PSRM în Parlament, însă acum acesta a fost din nou pus pe masa deputaților.

#legea lustratiei #Vlad Batrancea #PSRM #Vasile Bolea

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.