(VIDEO) PSRM readuce „legea lustrației” pe masa deputaților. Motivul invocat de socialiști

Deputații socialiști propun din nou un proiect de lege privind „lustrația”, care prevede demiterea mai multor directori, președinți, vicedirectori și vicepreședinți ai instituțiilor de stat, care au fost numiți în funcție în perioada guvernării lui Vlad Plahotniuc.

În cadrul unei conferințe de presă, parlamentarii PSRM au declarat astăzi, că documentul va fi analizat deja, săptămâna aceasta, în cadrul Comisiei juridice numiri și imunități. Potrivit inițiativei PSRM, competențele mai multor persoane care dețin funcții publice, numite în perioada 20 ianuarie 2016 până la 07 iunie 2019, sunt încetate înainte de expirarea mandatului.

„Vom merge pe linia Legii lustrației care prevede că mai multe numiri, în 2016-2019, au avut un caracter pur politic, au fost operate mai multe numiri în interesul regimului Plahotniuc. Considerăm că acești oameni numiți pe criterii politice nu fac față nici la BNM, nici la Consiliul Concurenței, nici în alte instituții publice importante”, a declarat deputatul PSRM, Vlad Batrîncea.

Socialiștii invită deputații din toate fracțiunile parlamentare să vină cu propuneri la acest proiect de lege.

Batrîncea a anunțat că deja a fost inițiată procedura de demitere a directorilor ANRE pentru activitate ineficientă, care a dus la majorările în lanț a prețurilor la carburanți. Acesta a criticat reacția acestei instituții care a declarat că nu are pârghii, dar paralel și-a majorat fondul de salarizare până la 60 milioane de lei anual.

„Considerăm că dacă aceste instituții vor fi funcționale vom face economii nu doar în buzunarul cetățenilor, dar vom putea economisi și banii publici, de aceea că salariile deseori sunt absolut cosmice”, a spus deputatul.

Președintele Comisiei juridice, numiri și imunități, deputatul PSRM, Vasile Bolea, a precizat că toți funcționarii vizați în lege au fost numiți în funcții pentru a menține caracterul captiv al statului.

„Persoanele au acces în aceste funcții într-un mod netransparent, fără a organiza concursuri, pe criterii de subordonare personală celui care a fugit în vara anului 2019 din țară, mă refer la Vladimir Plahotniuc. Toți spun că trebuie să implementăm în practică declarația privind caracterul captiv al statului și prin acest proiect anume acest lucru și-l facem”, a spus Bolea.

Sub incidența Legii lustrației propusă în Parlament de PSRM cad următorii funcționari:

președintele și membrii Consiliului Audiovizualului;
directorul și directorul adjunct al Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal;
președintele, vicepreședinții și membrii Consiliului de Administrație a Comisiei Naționale a Pieței Financiare;
președintele și vicepreședinții Autorității Naționale de Integritate;
guvernatorul, prim-viceguvernatorul, vice-guvernatorii și membrii Consiliului de Supraveghere a Băncii Naționale a Moldovei;
directorul general și directorii Agenției Naționale de Reglementare în Energetică;
directorul și directorii adjuncți ai Agenției Naționale pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației;
director general și director general adjunct al Agenției Naționale pentru soluționarea Contestațiilor;
președintele, vicepreședinții și Membrii Plenului Consiliului Concurenței;
directorul și directorii adjuncți ai Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor.

Precizăm că, după ce președintele Igor Dodon a pierdut alegerile prezidențiale socialiștii din Parlament și-au amintit de declarația privind caracterul captiv al statului, votată acum un an și jumătate, atunci când au coalizat cu Blocul ACUM și vor să curățe statul „de influența oligarhică”. Astfel, deputații PSRM, la 3 decembrie au înregistrat un proiect de lege prin care propun demiterea prin derogare de la lege a conducerii unui șir de instituții de stat, numită în perioada anilor 2016-2019, atunci când la guvernare s-a aflat Partidul Democrat, în frunte cu Vlad Plahotniuc. După înregistrare, proiectul de lege nu a fost promovat de PSRM în Parlament, însă acum acesta a fost din nou pus pe masa deputaților.

#legea lustratiei #Vlad Batrancea #PSRM #Vasile Bolea

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Generația „Baby Boomers”, formată din persoanele născute între 1946 și 1964, va transfera în următoarele două decenii aproximativ 36 de trilioane de dolari către moștenitorii săi, într-un proces considerat cel mai mare transfer de avere între generații din istorie. Totuși, cea mai mare parte a banilor va ajunge la persoane care sunt deja înstărite, arată o analiză realizată de Visa Business and Economic Insights, citată de The Washington Post.

Potrivit studiului, aproape trei sferturi dintre gospodăriile care vor primi moșteniri se vor afla deja în categoria celor mai bogate familii în momentul în care vor încasa averea.

În prezent, generația „Baby Boomers” controlează active estimate la aproximativ 93 de trilioane de dolari. După scăderea datoriilor, cheltuielilor de pensionare și a taxelor, aproximativ 36 de trilioane de dolari vor fi transmise moștenitorilor din generațiile X și Millennials.

În medie, în Statele Unite, fiecare gospodărie care va primi o moștenire ar urma să încaseze aproximativ 515.000 de dolari, însă distribuția va fi extrem de inegală.

Analiza arată că cei mai bogați membri ai generației „Baby Boomers”, aflați în primele 10% după avere, dețin active de aproximativ 44 de trilioane de dolari, în timp ce restul de 90% controlează doar 16 trilioane de dolari.

Economiștii avertizează că acest fenomen riscă să accentueze și mai mult inegalitățile sociale. Potrivit profesorului Jeremy Ney de la Universitatea Columbia, beneficiarii acestor averi vor investi, în principal, în acțiuni și imobiliare, nu în consum.

„Americanii mai bogați vor investi acești bani pe piața bursieră sau în imobiliare. Nu cumpără alimente sau mașini, ci doar își măresc portofoliile de investiții”, a explicat economistul.

Visa estimează că doar 8 trilioane de dolari, adică mai puțin de 9% din averea generației „Baby Boomers”, vor ajunge efectiv în economie sub formă de consum, prin achiziții de locuințe, automobile, călătorii sau cumpărături.

Un alt motiv pentru care averea ajunge tot la persoane deja bogate este creșterea speranței de viață. Astfel, mulți moștenitori primesc averile abia la 50-60 de ani, după ce au avut deja timp să acumuleze propriile active.

Tot mai mulți membri ai generației „Baby Boomers” aleg însă să-și transmită o parte din avere încă din timpul vieții, sprijinindu-și copiii și nepoții cu avansuri pentru locuințe, vacanțe sau alte cheltuieli importante.