Securitatea țării este amenințată după ce Termoelectrica ar fi trucat o licitație de modernizare a unui bloc energetic

22 Iul. 2021, 16:36
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
22 Iul. 2021, 16:36 // Actual //  bani.md

Pentru nimeni nu mai este un secret subiectul corupției mari în domeniul energetic, în special la UCIPE (Unitatea consolidată pentru implementarea și monitorizarea proiectelor în domeniul energeticii) și la compania de stat Termoelectrica SA, cel mai mare furnizor de energie electrică și termică din țară.

La nivel național, asigurarea securității energetice, ca obiectiv strategic, vizează declanșarea unor efecte pozitive, inclusiv prin buna gestionare a puținelor companii energetice și asigurarea celor mai potrivite soluții tehnice și costuri convenabile pentru cetățeni. Din păcate, securitatea energetică a Moldovei este expusă continuu riscurilor, inclusiv de sabotajul premeditat al diverselor interese de grup, de factori politici și economici, constituind o sursă considerabilă de venituri ilicite pentru jucătorii depravați din domeniu, scrie Timpul.md

O mare schemă de corupție pusă la cale de conducerea Întreprinderii Termoelectrica duce către primăvara anului 2019, când aceasta a organizat o licitație trucată privind modernizarea Blocului energetic nr.1 din fondurile proprii ale companiei. Valoarea totală a proiectului depășește cifra de 240.000.000 lei, iar achitarea se face eșalonat pe parcursul a cca 4 ani din motivul că compania nu dispune de fonduri, iar conducerea se laudă cu un “mare succes” că a reușit să eșaloneze plata a 240.000.000 lei. Ceea ce nu spune “conducere eficientă” a Termoelectrica SA este că costurile reale a acestei așa numitei „modernizări” de fapt ratate sunt de 40% din valoarea contractului.

Conducerea operantă a organizat și licitație, care a fost pregătită timp de un an, fiind activ susținută din spate de compania moldovenească Horus SRL. Astfel, caietul de sarcini a fost întocmit conform specificațiilor unui singur agent economic – Horus, si conform parametrilor tehnici ale unui singur producător – Силовые Машины (companie din Federația Rusă)… Iar după publicarea anunțului pe site-ul întreprinderii, termenul de depunere a ofertei a fost de cca 2 săptămâni, termen în care nicio o altă companie nu a reușit fizic să pregătească o ofertă. Evident că licitația a fost câștigată de compania Horus, care a avut grijă să depună încă minim 2 oferte din numele altor companii «de-ale casei» ca licitația să fie validată și aparent transparentă.

În lipsa unei concurențe reale și evidente, bunurile și serviciile necesare modernizării Blocului nr.1 au fost achiziționate la un preț exagerat de mare. Conform opiniilor unor experți de profil, în perioada anilor 2019-2020, antreprenorul s-a obligat să modernizeze blocul energetic nr.1 contra prețului exact de 223 mln lei. Ulterior însă valoarea contractului (se anexează contractul) a fost majorată pană la 257 200 000 lei, în ciuda faptului că obiectivul modernizării nu a fost atins, ultimul constituind majorarea capacității Blocului energetic de la 80 MW/oră pană la 110 MW/oră. Mai mult ca atât, la data transmiterii în exploatare, a fost constatată o întârziere a termenului de șase luni, iar scopul investiției a fost compromis, deoarece nu au fost atinși cei 110 MW/oră, iar în consecință a fost deteriorată camera de ardere a cazanului, care abia în prezent se repară, spun surse chiar din cadrul Termoelectrica.

În altă ordine de idei, întârzierea cu 6 luni a generat pierderi de cca 400 mln lei (!), fapt care a fost ascuns temeinic de către conducerea Termoelectrica. Aceste pierderi au fost determinate de staționarea blocului nr.1, care urma să fie modernizat, dar în realitate sustras din procesul de producere a energiei electrice chiar și la capacitatea anterioară de 80 MW/oră.

Este de menționat faptul că, având capacitatea de 110 MW/oră, blocul ar fi putut emite energie electrică în valoare de peste 450 mln lei!..

Toate pierderile indicate mai sus au fost provocate de un agent economic, care nu are nici cea mai mică experiență în domeniul energetic, iar scopul final al acestei «colaborări» dubioase fiind de fapt delapidarea substanțială a resurselor financiare de la o întreprindere extrem de importantă din sectorul energetic al Republicii Moldova.

Așa numitul “management de top” al Termoelectrica nu se oprește aici, continuând să aranjeze licitații trucate împreuna cu conducerea de la UCIPE (Unitatea consolidată pentru implementarea și monitorizarea proiectelor în domeniul energeticii), de această dată inclusiv cu banii de la Banca Mondială, garantați de Stat prin ratificarea Acordului de către Parlamentul de la Chișinău, iar după așa numita “modernizare” a Blocului nr.1 cei de la Termoelectrica SA s-au gândit să mai modernizeze în același stil învechit și ineficient și Blocul nr.2 .

În acest context pe data de 27 Iulie a.c. deja e preconizată licitația pentru modernizarea Blocului nr.2. O importanță majoră în acest sens constituie necesitatea examinării minuțioase a obiectivelor și procedurii proiectului în cauză. Deoarece în opinia unor experți din domeniu, va fi utilizată aceeași schemă de pseudo-modernizare de data aceasta cu implicarea banilor de la Banca Mondială.

Repercusiunile realizării acestei licitații suspecte vor avea un impact fundamental asupra securității energetice a Statului, precum și asupra imaginii reputaționale a Republicii Moldova pe plan internațional.

Există bănuieli rezonabile că acest tender va fi trucat anume în favoarea acestui consorțiu moldo-rus, fapt dovedit prin următoarele:
– În caietul de sarcini din nou este indicat un termen foarte scurt pentru reparația capitală a turbinei. Nici un producător mondial de top nu se poate încadra în aceste termene. Or, se cunoaște că compania Силовые Mашины deja a început producerea echipamentelor de turbine pană la depunerea ofertei, anume pentru a se încadra în termenul stabilit.
– Criteriile de eligibilitate a companiilor la tender au fost stabilite exact pentru acest consorțiu.
– Calitatea echipamentelor rusești nu sunt de cel mai înalt nivel, de aceea implementarea repetată de către aceștia ar putea pune în pericol funcționalitatea pe termen mediu și lung a sistemului termo-energetic din municipiul Chișinău, precum și celui din țară.

Printre proiectele în derulare cu impact major și rezonanță nu doar regională, dar și de nivel european se află Construcția Liniei Electrice Aeriene și modernizarea substației electrice Chișinău de 330 KV – Proiecte de interconexiune energetică între Republica Moldova și Romania. Aceste Proiecte valoroase pentru ambele țări prevăd construcția a cca 158 km de linie electrică aeriană de înaltă tensiune cu un singur circuit (400 KV) pe direcția Vulcănești – Chișinău și montarea a 4 transformatoare și a echipamentelor conexe în substație. Ca și în cazul proiectului de la Termoelectrica, finanțatorul acestora este Banca Mondială, implementator fiind același UCIPE, iar beneficiar se constată Întreprinderea Moldelectrica.

Și în cazul acestor două Proiecte, observăm un „joc murdar” al acelorași actori, în special de la UCIPE, care urmărește eliminarea unor companii energetice cu renume mondial și echipamente performante și avansate, în schimbul unor ofertanți care au acceptat să fie în scheme de corupție de milioane de euro.

Schema grupurilor de interes din Moldova, cu susținerea conducerii UCIPE, este de a descalifica sub pretexte inventate și insignifiante mai multe companii europene participante la licitație, făcând loc companiilor protejate, care au preț mult mai mare și echipamente de o calitate mult mai proastă. În cazurile acestea, cei ce orchestrează aceste procese nu țin cont deloc de parametrii tehnici ai proiectelor, lucru care este direct legat de funcționalitatea infrastructurii energetice din țară. Or, după execuția proiectelor, vine perioada de garanție și mentenanță. Un potențial executor fiind o companie fără experiență și echipamente neadecvate, poate duce la reacții întârziate și necalitative în caz de avarii sau apariția de probleme, lucru ce are legătură directă cu asigurarea securității energetice a statului moldovenesc.

În contextul eforturilor direcționate spre o societate transparentă și liberă de corupție, se poate cu certitudine constata că participarea Republicii Moldova la inițiativele europene privind reformarea politicii energetice poate începe cu armonizarea și recompunerea întregului sistem în vederea transformării lui pe termen lung în unul cu adevărat european, precum și perspectiva resetării politicii energetice a UE.

În încheiere, cele evocate mai sus ar trebui să determine instituțiile statului să nu mai fie indiferente de aceste procese și vor putea asigura o evaluare transparentă și corectă a licitațiilor, fapt ce are impact direct asupra securității energetice a țării. Or, sistemul energetic din Republica Moldova, fiind o infrastructură critică, trebuie să beneficieze de cele mai înalte, moderne și sigure tehnologii. Se consideră că trebuie evaluate la cel mai serios mod conducerea UCIPE și ale întreprinderilor energetice din țară. La fel, pentru imaginea țării peste hotare se impune o decizie ca toate companiile ce sunt sub sancțiuni internaționale să nu fie admise la proces.

21 Oct. 2026, 14:24
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
21 Oct. 2026, 14:24 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Statul administrează active de aproximativ 38 de miliarde de lei, însă veniturile obținute din dividende și defalcări reprezintă echivalentul a numai 1,8% din valoarea acestora. Mai mult, fără Energocom, Loteria Națională și Aeroportul Internațional Chișinău, indicatorul coboară la doar 0,7%. Premierul Vasile Tofan consideră că aceste cifre demonstrează limitele statului în administrarea afacerilor din sectoarele competitive și pledează pentru atragerea capitalului privat.

„Toate companiile statului au o valoare bilanțieră, conform ultimului raport al Agenției Proprietății Publice, de circa 38 de miliarde de lei. Toate aceste active au generat anul trecut dividende de 689 de milioane de lei. Eu, ca economist, mă uit la un randament de 1,8% la activele bilanțiere ale statului”, a declarat premierul Vasile Tofan.

Șeful Executivului a atras atenția că și acest rezultat modest este susținut în mare parte de numai trei întreprinderi: Energocom, Loteria Națională a Moldovei și Aeroportul Internațional Chișinău. Împreună, acestea asigură aproape trei sferturi din dividendele și defalcările încasate de stat.

„Dacă excludem cele trei companii cu cele mai mari contribuții la aceste dividende – Energocom, Loteria Națională și Aeroportul rentabilitatea scade la 0,7%”, a afirmat Tofan.

Cu alte cuvinte, raportând veniturile distribuite statului la valoarea contabilă a activelor, pentru fiecare 100 de lei în proprietăți administrate, bugetul a încasat echivalentul a doar 1,80 lei. Fără cele trei companii, raportul coboară la aproximativ 70 de bani pentru fiecare 100 de lei.

Datele oficiale ale Agenției Proprietății Publice arată că, în anul 2025, Energocom a transferat la buget dividende de 198,3 milioane de lei, Loteria Națională a Moldovei – 194,7 milioane de lei, iar Aeroportul Internațional Chișinău – 101,1 milioane de lei. În total, cele trei întreprinderi au adus statului 494,1 milioane de lei, echivalentul a aproximativ 72% din suma de 689 de milioane de lei invocată de premier.

Astfel, celorlalte întreprinderi și societăți comerciale cu capital de stat le revin împreună mai puțin de 200 de milioane de lei din dividendele și defalcările respective.

Premierul consideră că rezultatele financiare pun sub semnul întrebării capacitatea statului de a administra eficient întreprinderi care activează într-un mediu concurențial.

„Nu trebuie să ne facem iluzii că statul este un operator bun în sectoare atât de competitive”, a declarat Vasile Tofan, argumentând că investitorii privați dispun adesea de mai multă experiență, capital și capacitate de dezvoltare a afacerilor.

Un exemplu invocat de premier este Hotelul „Zarea” din centrul Chișinăului, aflat în proprietatea statului. Deși dispune de 137 de camere, întreprinderea a raportat un profit de numai aproximativ 29.000 de lei, potrivit cifrelor prezentate de Tofan.

În aceste condiții, șeful Guvernului consideră că menținerea unor asemenea proprietăți în administrarea directă a statului trebuie evaluată prin prisma beneficiilor economice reale.

„Avem sute de jucători privați care au competențe, care au expertiză, care au bani mult mai mulți ca statul”, a afirmat premierul.

Tofan a invocat privatizarea transparentă drept una dintre soluțiile pentru valorificarea activelor care nu generează rezultate satisfăcătoare, mai ales în domenii în care există concurență privată.

În paralel, datele APP arată că întreprinderile și societățile comerciale cu capital de stat au înregistrat în 2025 un profit cumulat de aproximativ 3,1 miliarde de lei. Acest rezultat nu trebuie însă confundat cu dividendele transferate la buget în același an, care provin din profiturile realizate în 2024.