Algoritmul Bitcoin se schimbă. Cum îi afectează asta pe cei ce minează criptomoneda

A devenit pur și simplu mai dificil și mai puțin profitabil să minezi după Bitcoin. La fiecare 2016 blockuri rezolvate, sau mai ușor spus la fiecare două săptămâni, Bitcoin își resetează dificultatea minării. În dimineața zilei de vineri, sistemul de codare al Bitcoin a făcut cu 7,3% mai grea rezolvarea unui block (modalitatea propriu-zisă prin care se obțin criptomonedele prin minare).

Dacă privești în urmă, acest vârf atins în privința dificultății minării este unul prea mare, însă nu este nici surprinzător, nici alarmant. Acesta marchează prima creștere majoră de la momentul interzicerii minării în China, și nu face decât să confirme un trend care era deja observabil: unii dintre cei care minau din China își găsesc noi locuri din care să poată rezolva blockuri, potrivit CNBC.

Și chiar dacă nu mai este la fel de avantajos să „sapi” după Bitcoin ca înainte de auto-corecția algoritmului, minerii continuă să facă mult mai mulți bani în prezent decât făceau înainte de interdicția impusă în mai de Guvernul Chinei. „Nivelurile hashrate-ului (puterea de calcul totală folosită pentru minare/tranzacții în sistemele blockchain n.r.) sunt încă la un nivel scăzut cu 42,1% de la vârful atins în mai 2021, când s-a produs plecarea minerilor din China”, a afirmat Jason Deane, un analist cripto de la firma de consultanță Quantum Exonomics. Acel deficit de hashrate înseamnă că cei care sunt conectați în rețeaua Bitcoin la momentul actual fac bani frumoși.

O rețea mare rămasă pe umerii unui număr mai mic de „mineri”

Când China i-a înlăturat pe toți minerii de cripto de pe teritoriile sale în această primăvară, mai mult de jumătate din puterea de calcul conectată la rețeaua Bitcoin s-a închis. Asta a însemnat că minerii aflați în celelalte părți alel lumii au trebuit să substituie deficitul. Mai puțini minieri și mai puțină putere de calcul a s-a tradus automat prin faptul că verificarea tranzacțiilor și rezolvarea de blockuri noi devine mai greu și durează mai mult.

Însă, asemenea mecanismului unui ceas, algoritmul Bitcoin și-a auto-corectat această deviație de la normă, iar în luna iulie, rețeaua a întregistrat o coborâre-record de 28% în nivelul dificultății. Brusc, a devenit mai ușoară crearea de noi criptomonede Bitcoin, și comunicatea minerilor a putut din nou să rezolve blockuri de tranzacții într-o durată medie de zece minute.

Însă odată cu ultima ajustare operată de Bitcoin, Jason Deane afirmă că este cu 7,3% mai puțin profitabil să minezi Bitcoin. „Pornind de la ipoteza în care costurile și hashrate-ul rămân aceleași, minarea este la fel de simplă cum părea la început”, a declarat acesta, referindu-se la faptul că este nevoie de mai multă putere de calcul pentru ca minarea să se facă la fel de rapid ca anterior, și deci aceasta este mai costisitoare.

Modificarea nivelului de dificultate reflectă, de asemenea, faptul că lumea „mineritului” de Bitcoin și-a atins deja nivelul maxim în termeni de hashrate. Începând cu sfârșitul lunii iunie, minerii și-au reluat rapid locurile pe web.

#minare #algoritm #criptomonede #bitcoin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.