Vadim Casap și Dorin Pușcașu, fondatorii MentorsHub – platforma pentru creatori de conținut calificați și pasionați

Educația este pilonul fundamental al societății moderne. De cele mai multe ori, atunci când ești în căutare de conținut educativ, este greu să-l găsești în limba nativă. Echipa startup-ului MentorsHub își propune să faciliteze procesul de învățare și să formeze mentori calificați și pasionați. Cofondatorii afacerii sunt doi tineri din Republica Moldova – Vadim Casap și Dorin Pușcașu, scrie blueprint.md.

Vadim Casap și Dorin Pușcașu sun dezvoltatori web de ani buni, Vadim de 9 ani iar Dorin de 5 ani. O perioadă îndelungată au lucrat în cadrul unei companii ce elabora cursuri online, iar apoi au fost și mentori în cadrul Tekwill Academy.

În ultimii 3 ani, tinerii au activat în cadrul domeniului de livrare si creare a conținutului digital. Cei doi au realizat că domeniul are un potențial destul de mare chiar și pe piețele mici precum cea a Republicii Moldova, România, Ucraina. Astfel, prin 2020 tinerii au început să interogheze potențialii creatori de conținut (în continuare numiți „mentori”) care sunt problemele de bază cu care aceștia se confruntă.

Antreprenorii își propun să dezvolte segmentul EdTech în regiunile care au un decalaj destul de mare și nu au acces la resurse educative. De asemenea, cei doi vor populariza metoda de instruire online astfel încât să fie obținute rezultate cât mai bune.

Start-upul îi va ajuta pe creatorii de conținut să aibă acces la mai multe resurse educative în limba nativă. Astfel, platforma de networking va ajuta mentorii în crearea materialelor, vânzarea cursurilor, dar și creșterea calității conținutului.

La moment, Dorin și Vadim se află la etapa de testare și creare a conținutului pentru mentori.

Vadim Casap și Dorin Pușcașu, fondatorii MentorsHub – platforma pentru creatori de conținut calificați și pasionați

#mentorshub #creatori de continut #mentori #alegeri parlamentare 2021 #start-up #CEO

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Rusiei începe să dea semne de slăbiciune, chiar dacă prețurile ridicate la petrol au susținut veniturile, potrivit unui editorial publicat de The Washington Post.

Deși Moscova a reușit să evite un colaps economic în urma sancțiunilor occidentale, realitatea începe să-l ajungă din urmă pe liderul de la Kremlin, Vladimir Putin. În cadrul unei ședințe recente, acesta a admis că sectoare-cheie precum industria prelucrătoare, producția industrială și construcțiile sunt în scădere, iar economia s-a contractat în primele două luni ale anului.

Pentru a finanța mobilizarea militară la scară largă, autoritățile au majorat în mod repetat taxele. Taxa pe valoarea adăugată a fost ridicată la 22%, iar pragul de aplicare a fost coborât, ceea ce a adus mai multe întreprinderi mici și mijlocii în sfera de impozitare.

Potrivit unei analize citate de Financial Times, aceste măsuri au pus „sute de mii de companii în pragul falimentului”, doar un sfert dintre IMM-uri fiind încrezătoare că își vor putea continua activitatea.

Situația este agravată de un deficit acut de forță de muncă o premieră în istoria modernă a Rusiei. Mulți specialiști au părăsit țara, iar alții au fost redirecționați către industria de apărare.

În același timp, Kremlinul ar fi limitat accesul la informații economice relevante, reducând transparența datelor privind comerțul și finanțele companiilor. Legislația adoptată în 2024 sancționează răspândirea așa-numitei „informații false”, iar controlul asupra mass-mediei reduce semnificativ spațiul pentru verificare independentă.