Natalia Gavrilița: „Vom continua implicarea oamenilor din diasporă în transformarea țării"

În perioada 20-22 august 2021, în Republica Moldova, se desfășoară Zilele Diasporei. Astăzi a avut loc deschiderea oficială a evenimentului președintele Maia Sandu și prim-ministrul Natalia Gavrilița, viceprim-ministrul, ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Nicu Popescu, reprezentanți ai Guvernului, dar și responsabili de cooperarea cu diaspora din cadrul instituțiilor naționale și internaționale.

În prima zi a evenimentului au avut loc discuții online, unde au participat 120 de cetățeni moldoveni de peste hotare din 18 țări.

În discursul său, premierul Natalia Gavrilița a declarat că cetățenii moldoveni stabiliți în străinătate au nevoie de sprijinul statului, de aceea, Guvernul are ca prioritate deschiderea și construirea unui dialog cât mai productiv cu diaspora.

„Am o mare apreciere pentru oameni ca Marcel Spatari sau Nicu Popescu, care au lăsat locurile de muncă peste hotare pentru a accepta să conducă niște ministere complicate, într-o perioadă dificilă a țării. Veți vedea în perioada următoare profesioniști din diasporă, numiți în funcții de conducere și la alte autorități publice centrale. Mă bucur că revin cetățenii și la nivel local – ieri din 12 reprezentanți ai Guvernului în teritoriu, 2 persoane au revenit din Marea Britanie și Germania în raioanele lor de baștină. Aceste persoane au răspuns apelului nostru și au fost selectate inclusiv pe platformele anunțate de noi, cum ar fi Diaspora Conect „, a declarat prim-ministrul.

Natalia Gavrilița a mai precizat că în timpul apropiat vor fi create oportunități de implicare și pentru moldovenii ce nu pot reveni fizic acasă: „Vom lucra cu Agenția Proprietății Publice asupra creării unui program de participare a conaționalilor noștri de peste hotare, în cadrul consiliilor de administrație a întreprinderilor de stat, astfel aducând noi valori de guvernare corporativă în aceste instituții”.

De asemenea, în cadrul discuțiilor de astăzi, Natalia Gavrilița a enumerat acțiunile prioritare ale Guvernului privind implementarea politicilor care ar determina diaspora să revină acasă pentru a-și valorifica experiența în sectoarele cheie. În acest scop, acțiunile Guvernului sunt orientate spre susținerea conaționalilor noștri în dezvoltarea afacerilor; digitalizarea serviciilor și extinderea spectrului de acte consulare, precum și simplificarea procedurii de perfectare a acestora; facilitarea obținerii semnăturii electronice care ar permite soluționarea problemelor legate de acte din orice colț al lumii.

În fiecare an, sub patronajul Guvernului, la finele celei de-a treia săptămâni a lunii august, sunt organizate manifestații dedicate diasporei. Zilele Diasporei au menirea să întrunească cetățenii țării noastre din toată lumea, lideri de asociații și comunități, personalități valoroase, cetățeni care au devenit, în timp, nume de referință pentru Republica Moldova.

#zilele diasporei #diaspora #eveniment #Natalia Gavrilita

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rubla s-au depreciat brusc pe piața Forex vineri, după înăsprirea sancțiunilor americane care au vizat 50 de bănci rusești, inclusiv Gazprombank, care a devenit un „hub” pentru tranzacțiile cu gaze. Potrivit datelor LSEG, cursul dolarului a crescut aproape cu 3 ruble în doar câteva ore, atingând valoarea de 103,74 ruble, cel mai înalt nivel din martie 2022. Euro a depășit pentru prima dată 108 ruble în ultimele șase săptămâni, aproape atingând recordul anual.

Cursul yuanului pe Bursa din Moscova, unde tranzacțiile cu valute internaționale au fost oprite din cauza sancțiunilor, s-a apropiat de pragul de 14 ruble, un nivel nevăzut din octombrie anul trecut. La ora 13:45 MSK, moneda chineză era cotată la 13,99 ruble, cel mai mare nivel în ultimul an.

Noile sancțiuni impuse de Ministerul american de Finanțe sunt considerate cele mai semnificative de la primăvara anului 2022, când Sberbank și VTB au fost excluse din sistemul financiar global, a declarat expertul în domeniul sancțiunilor, George Voloshin.

Gazprombank, a treia bancă de stat după volmul activelor, fusese unul dintre ultimele „poduri financiare” între Rusia și restul lumii, menținând accesul la SWIFT și efectuând tranzacții în euro. Cu toate acestea, potrivit analiștilor de la banca de investiții „Sinara”, „plățile UE pentru resursele energetice prin Gazprombank vor deveni, cel mai probabil, imposibile” până la sfârșitul anului 2024, când va expira licența temporară a Ministerului de Finanțe al SUA. Rezervele de valută ale companiilor rusești, care au fost depozitate în afacere în loc să fie transferate pe conturile rusești, ar putea fi și ele afectate, potrivit „Digital Broker”, existând riscul să fie influențate zeci de miliarde de dolari din veniturile din valută ale afacerilor stocate în străinătate.

Noile sancțiuni ar putea provoca din nou probleme cu lichiditatea valutară, avertizează profesorul Evgheni Kogan de la Școala Superioară de Economie (VȘE). „Dacă rundele anterioare de sancțiuni au vizat plățile pentru importuri, acum Ministerul de Finanțe al SUA și-a îndreptat atenția asupra exporturilor rusești, și, o dată cu acestea, asupra fluxului de valută în țară.” Pachetul de sancțiuni include, de asemenea, un avertisment pentru băncile străine care lucrează cu „alternativa SWIFT” a Rusiei — Sistemul de Mesaje Financiare al Băncii Rusiei (SPFS). Aceasta înseamnă că „interacțiunile financiare cu contrapartidele ruse vor deveni mai complicate”, susțin analiștii de la Alfa Bank.

„Veniturile din exporturi ar putea scădea temporar, ceea ce face ca rubla să se deprecieze probabil în următoarele luni”, preconizează Kogan, având în vedere că dolarul ar putea ajunge la 105 ruble, iar yuanul ar putea atinge 15 ruble.