Inflaţia în zona euro a ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimii 10 ani. Depăşeşte cu mult obiectivul ţintă al BCE

Rata anuală a inflaţiei în zona euro a urcat luna aceasta la cel mai ridicat nivel din ultimii zece ani. Analiştii se aşteaptă ca tendinţa să continue, un motiv de îngrijorare pentru BCE şi pentru investitori, scrie Realitatea.md.

Potrivit unei estimări preliminare publicate marţi de Oficiul European de Statistică (Eurostat), rata anuală a inflaţiei în zona euro a urcat până la 3% în august, de la un nivel de 2,2% în iulie. Este vorba de un nivel al inflaţiei care depăşeşte cu mult obiectivul ţintă al Băncii Centrale Europene (BCE) de 2%. Analiştii se aşteptau ca rata anuală a inflaţiei să ajungă la 2,7% în luna aceasta.

Creşterea inflaţiei în zona euro în august se explică în principal prin faptul că preţurile la energie au înregistrat o majorare de două cifre, cu un avans 15,4%, în timp ce preţurile la bunurile industriale neenergetice au urcat cu 2,7%, cele la alimente, băuturi alcoolice şi ţigări au înregistrat un avans de 2%, iar preţurile la servicii au crescut cu 1,1%.

Cu toate acestea, datele Eurostat arată că inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, a accelerat la 1,6% în august, de la 0,9% în iulie. De asemenea, un indicator care pe lângă preţurile la energie şi alimente exclude şi preţurile la ţigări, a urcat până la 1,6%, de la 0,7%. Inflaţia de bază este indicatorul urmărit cu atenţie de către BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară, scrie Agerpres.

Estimarea publicată marţi de Eurostat este una preliminară, urmând ca o estimare revizuită, care să includă şi datele privind inflaţia în Uniunea Europeană, să fie dată publicităţii în data de 17 septembrie.

Luna trecută, după o procedură de revizuire strategică de 18 luni, Banca Centrală Europeană a anunţat modificarea ţintei sale de inflaţie la 2% pe termen mediu, renunţând la precedenta formulare potrivit căreia BCE miza pe o ţintă de inflaţie “mai mică, dar apropiată de 2%”, care a creat impresia că instituţia de la Frankfurt este mai preocupată de o creştere a preţurilor peste ţinta sa decât de una mai mică.

Tensiunile generate de preţurile mari preocupă pieţele financiare care se tem de posibilitatea unei majorări a dobânzilor. Însă, atât Banca Centrală Europeană (BCE) cât şi Rezerva Federală a SUA (Fed), Fondul Monetar Internaţional (FMI) apreciază că actuala creştere a inflaţiei este doar un fenomen temporar.

#zona euro #BCE #cel mai inalt nivel #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Unul dintre cele mai controversate puncte ale planului de pace vizează Centrala Nucleară Zaporojie, relatează Reuters. Potrivit experților citați de agenție, chiar și în cazul în care Kievul va recăpăta controlul asupra celei mai mari centrale nucleare din Europa, procesul de evaluare și repunere în funcțiune ar putea dura mai mulți ani.

Conform estimărilor, ar fi necesari cel puțin doi-trei ani doar pentru a determina starea reală a centralei după perioada de ocupație și exploatare în condiții de risc. Ulterior, ar fi nevoie de încă aproximativ trei ani pentru restaurarea echipamentelor și readucerea centralei la o funcționare deplină.

Situația este complicată de faptul că autoritățile ucrainene nu dețin în prezent informații exacte despre starea tehnică a centralei. Compania de stat Energoatom a declarat că Kievul nu cunoaște situația reală a instalațiilor nucleare de la Zaporojie în acest moment.

Între timp, impactul asupra sistemului energetic al Ucrainei este major. Potrivit analiștilor, deficitul actual de capacități de producere a energiei electrice se ridică la aproximativ 4 gigawați, echivalentul puterii a patru reactoare ale centralei nucleare de la Zaporojie.

Experții avertizează că, fără revenirea acestei capacități în sistem, securitatea energetică a Ucrainei va rămâne vulnerabilă pe termen mediu și lung, chiar și în eventualitatea unui acord de pace.