Vrei să vizitezi Cetatea Soroca? Începând de ieri, este ÎNCHISĂ pentru vizitatori. Motivul invocat de responsabili

Cei care au planificat o vizită la Cetatea Soroca, vor fi nevoiți să o anuleze. De ieri, 1 septembrie, Cetatea este închisă pentru vizitatori întrucât au început cercetările arheologice. În context, va continua a doua etapă de restaurare a fortăreței medievale, scrie Realitatea.md.

Potrivit responsabililor, activitățile au loc în cadrul proiectului „Ștefan cel Mare, istorie comună-patrimoniu comun, Soroca-Vaslui”, finanțat de Uniunea Europeană.

Pentru restaurarea fortăreței de la Soroca, UE va aloca circa 1,2 milioane de euro din cele peste 1,6 milioane de euro – valoarea totală a proiectului transfrontalier.

Autorii proiectului de restaurare a Cetății Soroca sunt arhitecții Trifan Semion și Vasile Eremciuc. Cele mai importante lucrări se vor axa pe restaurarea și consolidarea pereților fortăreței și a celor 12 cazemate. Multe din elementele viitoarelor lucrări de restaurare, cum ar fi zidăria și lemnul utilizat, au fost inspirate din Cetățile lui Ștefan cel Mare de la Suceava și Putina. Conceptul de restaurare a Cetății Soroca a fost elaborat în baza documentelor de arhivă.

#cetatea soroca #lucrari de reparatie #vizitatori

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Criptomonedele și alte active digitale vor avea reguli clare de funcționare în Moldova, dacă Parlamentul va adopta proiectul de lege aprobat de Guvern. Documentul stabilește, pentru prima dată, cine poate emite și tranzacționa criptoactive, ce obligații vor avea companiile din domeniu și ce măsuri vor fi aplicate pentru protejarea investitorilor.

Proiectul introduce un cadru legal dedicat pieței criptoactivelor și transpune parțial Regulamentul european privind piețele criptoactivelor (MiCA). Supravegherea domeniului va fi împărțită între Banca Națională a Moldovei și Comisia Națională a Pieței Financiare, care vor autoriza și monitoriza participanții la piață.

Noile reguli obligă companiile să ofere informații complete și corecte despre produsele pe care le lansează și să respecte cerințe stricte de transparență. În același timp, legea introduce măsuri pentru prevenirea manipulării pieței, utilizării informațiilor privilegiate și combaterii spălării banilor, astfel încât tranzacțiile cu criptoactive să se desfășoare într-un mediu mai sigur.

Proiectul împarte criptoactivele în trei categorii: tokenuri de monedă electronică, care își mențin valoarea în raport cu o monedă oficială, tokenuri raportate la active, care sunt legate de valoarea unuia sau mai multor active, și alte tipuri de criptoactive, inclusiv tokenurile utilitare.

În același timp, legea nu se va aplica NFT-urilor și nici activelor digitale care sunt deja încadrate ca instrumente financiare, depozite, produse de asigurare, fonduri de pensii sau sisteme de securitate socială.

O noutate importantă este obligația emitenților de a publica o „carte albă” (white paper) înainte de lansarea unui criptoactiv. Aceasta va trebui să conțină informații despre proiect, tehnologia utilizată, riscurile investiției și drepturile cumpărătorilor, inclusiv avertismentul că un criptoactiv își poate pierde parțial sau chiar integral valoarea și că nu este garantat de schema de garantare a depozitelor.

Proiectul prevede și câteva excepții. De exemplu, obligația publicării unei cărți albe nu va exista pentru ofertele adresate unui număr mai mic de 150 de persoane dintr-un stat sau pentru cele cu o valoare totală de până la 1 milion de euro într-o perioadă de 12 luni.

Inițiativa legislativă urmează să fie examinată de către Parlament.

#piața cripto #proiect de lege #criptoactive