Cea mai mare frică a moldovenilor: Scumpirea alimentelor și a serviciilor comunale

Potențialele surse de risc pentru venit, pe care le-au punctat moldovenii, vizează majorarea prețurilor la produse alimentare și a celor pentru serviciile comunale, arată datele unui sondaj efectuat de Banca Națională a Moldovei.

Alte aspecte care au trezit respondenților îngrijorări se referă la pandemie, migrație și școlarizare.

Anticipările privind evoluția salariului nu sunt nici ele optimiste, aproximativ jumate din respondenți consideră că acesta nu se va majora. În același timp, 60 la sută din respondenți anticipează o creștere a cheltuielilor de bază.

Gradul de economisire este foarte scăzut, astfel 75 la sută din respondenți declară că cheltuie aproape integral venitul obținut sau chiar mai mult. În cazul pierderii principalei surse de venit, 60 la sută din respondenți își vor putea acoperi cheltuielile indispensabile pentru mai puțin de o lună. Majoritatea respondenților care reușesc să economisească (66 la sută) preferă să își păstreze economiile în numerar și numai 34 la sută într-un cont curent la bancă.

Doar 27 la sută din respondenți au apelat la surse de finanțare de la instituții de creditare, cel mai utilizat instrument fiind creditul de consum (Figura 1.5.9). În următoarea perioadă, doar 4 la sută din respondenți se declară interesați de a apela la un credit/împrumut.

Imobilul, cea mai sigură investiție

Cel mai atractiv instrument de investire, conform opiniei respondenților sondajului, este imobilul (41 la sută). Acesta este urmat, la o distanță mare, de business (7 la sută, răspunsul respondenților), depozite / fonduri de investire sau pensii / metale prețioase sau obiecte de artă au acumulat câte 5 la sută din voturile respondenților.

Pentru jumătate din respondenți creditele/împrumuturile contractate reprezintă o povară suportabilă. Totodată, 25 la sută din respondenți declară că s-au confruntat cu situația când nu au reușit achitarea în termen a plăților aferente creditului.

Sondajul cu privire la comportamentul financiar al populației a fost realizat de Banca Națională a Moldovei în anul 2020 pe un eșantion de 1005 persoane.

#servicii comunale #alimente #scumpiri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat cafea boabe în valoare de 26 de milioane de dolari în anul 2025, depășind pentru prima dată, din punct de vedere financiar, importurile de cafea solubilă. Datele au fost prezentate de expertul în politici economice Veaceslav Ioniță, de la IDIS „Viitorul”, care constată o schimbare clară în structura consumului de cafea din țară.

Potrivit estimărilor, valoarea importurilor de cafea boabe a crescut cu 6,5 milioane de dolari față de 2024, iar în 2026 ar putea ajunge la aproximativ 28 de milioane de dolari. În paralel, importul de cafea solubilă este evaluat la circa 20 de milioane de dolari în 2025, ceea ce ridică valoarea totală a cafelei importate, boabe și solubilă, la aproximativ 46 de milioane de dolari. Creșterea valorică din 2025 a fost determinată în principal de scumpirea accentuată a cafelei pe piețele internaționale, și nu de o majorare semnificativă a volumelor.

Prețul mediu de import al cafelei boabe a crescut cu aproximativ 40% într-un an, de la 9,02 dolari pe kilogram în 2024 la 13,56 dolari pe kilogram în trimestrul al treilea din 2025. Potrivit expertului, această evoluție a fost influențată de condițiile climatice extreme din marile țări producătoare, în special seceta severă din Brazilia și temperaturile ridicate din Vietnam, care au afectat producția globală de cafea arabică și robustă.

În volum, Republica Moldova a importat în 2025 aproximativ 2.250 de tone de cafea boabe, față de 586 de tone în 2015 și 1.304 tone în 2020, iar pentru 2026 importurile ar putea ajunge la 2.500 de tone. Italia rămâne principalul furnizor de cafea boabe, cu peste 62% din totalul importurilor, urmată de Germania, Rusia și România.

Datele arată și o creștere constantă a consumului. Dacă în 2015 moldovenii consumau aproximativ 450 de cești de cafea pe an, în 2025 consumul a ajuns la circa 940 de cești pe persoană, dintre care 190 provin din cafea boabe. „Republica Moldova trece treptat de la statutul de importator preponderent de cafea solubilă la unul orientat tot mai mult spre cafeaua boabe. Este un semn clar al schimbării comportamentului de consum și al maturizării pieței”, a declarat Veaceslav Ioniță.