Un nou lockdown în Moldova? Ministrul Economiei: Evident că luăm în considerare un lockdown, discutăm toate scenariile

20 Sept. 2021, 23:21
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
20 Sept. 2021, 23:21 // Actual //  MD Bani

Instituirea unui lockdown în Republica Moldova şi mai ales în Chişinău, depinde de gradul de vaccinare a cetăţenilor, de evoluţia virusului, dar şi de cum vor fi respectate măsurile împotriva coronavirusului. Despre aceasta a anunţat ministrul Economiei, Sergiu Gaibu, la emisiunea „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova, care a menţionat că pentru a evita un asemenea scenariu, în Chişinău ar putea fi introdus certificatul verde de imunizare împotriva COVID-19.

Sergiu Gaibu spune că noile măsuri împotriva COVID-19 sunt luate de Ministrul Sănătăţii, iar acestea sunt dictate de datele epidemiologice, dar şi de rata de vaccinare anti COVID-19 în Republica Moldova.

„Situaţia dată este monitorizată de Ministerul Sănătăţii. Anume medicii ne pot spune când şi ce măsuri trebuie să fie luate pentru a diminua riscurile cetăţenilor ce ţin de pandemie. Cu toate acestea, din păcate, observăm că gradul de infectare este în creştere şi se planifică anumite măsuri. Cunoaştem că această variantă a virusului are un grad mai mare de infectare, respectiv măsurile trebuie să fie adaptate la situaţia dată. Spre deosebire de valul precedent, există acum posibilitatea de vaccinare. Anumite restricţii au fost puse în aplicare. Apropo, la teatre s-au testat deja şi ar fi mai bine de păstrat un procent mai mare de locuri disponibile, dar în schimb să fie COVID free zone (n. red. zona liberă fără COVID-19 pentru persoanele testate sau vaccinate anti SarsCov2)”, a declarat Sergiu Gaibu.

Totuşi, ministrul spune că un asemenea scenariu este discutat, însă pentru a evita carantina totală, ceea ce ar duce la un impact negativ asupra economiei interne, iniţial sunt impuse o serie de măsuri restrictive anti coronavirus, cum ar fi prezentarea certificatului de vaccinare la intrarea în restaurante, cafenele, baruri, etc.

„Cel mai rău lucru ar fi ca să ajungem în situaţia de lockdown, de aceea trebuie să facem tot posibilul să nu ajungem la această situaţie. Tocmai de aceea sunt necesare anumite măsuri, un pic mai restrictive, dar să permită evitarea lockdown-ului. Conteză procentul populaţiei care este vaccinată, contează restricţiile care se vor lua în anumite regiuni diferenţiate pentru zone cu cod roşu, galben, portocaliu. Evident că luăm în considerare un lockdown, discutăm toate scenariile şi contează şi cât va fi durata acestui lockdown. Din păcate, acest lucru depinde de evoluţia virusului, gradul de conştientizare a populaţiei despre lucrul acesta. Totuşi trebuie de evitat manifestările foarte mari sau cel puţin să fie respectate acele condiţii de verificare, fie că este vaccinat, fie că are anti corpi sau are un test negativ. Deci lucrul acesta trebuie să se respect, mai ales acolo unde sunt aglomeraţiile mari”, a mai precizat ministrul Economiei.

De cealaltă parte, preşedintele Asociaţiei „MĂR”, spune că introducerea certificatelor ar afecta mult activitatea celor din domeniul HoReCa, ţinând cont de rata de vaccinare din R. Moldova. Mai mult ca atât, Aneta Zasaviţchi spune că unele ţări care au introdus această măsură au înregistrat un eşec, restaurantele fiind nevoite să îşi sisteze activitatea.

„Afectează foarte mult luând în consideraţie rata de vaccinare mică pe ţară. Respectiv ne aşteptăm la o scădere a consumului foarte drastică pentru că această condiţionare are un impact direct asupra situaţiei economice a restaurantelor şi care se răsfânge asupra angajaţulor HoReCa. Dacă luam exemplul altor state unde aceste certificate au fost introduse, rata de vaccinare era de peste 50-60 de procente. O situaţie mai tristă a fost în Federaţia rusă unde a fost introdus acest certificat de vaccinare, iar după o săptămână de lucru şi-au sistat de sine stătător activitatea pentru că înregistrau -90 de % pierderi. Este foarte important să ştim în ce condiţii să activăm şi în ce circumstanţe epidemiologice”, a declarat Aneta Zasaviţchi, preşedintele Asociaţiei „MĂR”.

Amintim că, mâine, 22 septembrie, Comisia Naţională Extraordinară în Sănătate Publică (CNESP) urmează să se întrunească în şedinţă pentru a anunţa noile măsuri în lupta cu pandemia. Totodată, potrivit datelor prezentate de Ministerul Sănătăţii, în ultimele 24 de ore, zece pesroane au decedat din cauza complicaţiilor provocate de COVID-19, fiind înregistrate 950 de cazuri noi de SarsCov2.

 

18 Oct. 2026, 10:56
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
18 Oct. 2026, 10:56 // Actual //  Ursu Victor

Explozia investițiilor în inteligența artificială riscă să pună capăt erei banilor ieftini. Băncile centrale ale marilor economii avertizează că sutele de miliarde investite în centre de date, cipuri și infrastructură energetică alimentează inflația și împing în sus costurile împrumuturilor, înainte ca noile tehnologii să înceapă să genereze câștigurile de productivitate promise. Europa ar putea fi printre cele mai afectate regiuni, fiind nevoită să suporte dobânzi mai mari fără să beneficieze pe deplin de investițiile în inteligența artificială, relatează Reuters.

Avertismentele au fost lansate la reuniunile anuale ale Fondului Monetar Internațional și Băncii Mondiale, desfășurate la Bangkok, unde reprezentanții celor mai importante bănci centrale au discutat despre transformările economice provocate de dezvoltarea accelerată a inteligenței artificiale.

Președintele Rezervei Federale americane, Kevin Warsh, a declarat că investițiile masive în AI reprezintă un șoc economic, deoarece stimulează cererea de capital și resurse cu mult înainte ca tehnologia să contribuie la creșterea producției.

„Dacă ești reprezentantul unei bănci centrale, trebuie să înțelegi că acesta este un șoc. Este evident că va afecta cererea din economie înainte de a influența oferta”, a declarat Warsh.

Șeful Fed a subliniat că Statele Unite beneficiază deja de un val puternic de investiții, însă perioada de tranziție ar putea fi extrem de turbulentă, deoarece investitorii și companiile încă nu știu cine vor fi câștigătorii revoluției tehnologice.

Fenomenul marchează o schimbare radicală față de perioada de după criza financiară din 2008, când băncile centrale se confruntau cu economisire excesivă, inflație scăzută și necesitatea stimulării economiei prin dobânzi apropiate de zero. Acum, problema începe să fie exact inversă: prea mulți investitori concurează pentru resurse financiare limitate.

„În lume se duce o luptă pentru bani. Investițiile în inteligența artificială reprezintă unul dintre factorii principali care majorează costul capitalului”, a declarat Martins Kazaks, membru al Consiliului guvernatorilor Băncii Centrale Europene.

Presiunea asupra piețelor financiare este amplificată de împrumuturile masive contractate de guvernele din Statele Unite, Japonia și Germania pentru apărare, industrie și infrastructură energetică. Astfel, companiile tehnologice și statele ajung să concureze pentru aceiași bani, ceea ce contribuie la creșterea dobânzilor.

Pentru băncile centrale, această situație ridică o problemă structurală. Așa-numita rată neutră a dobânzii, nivelul la care politica monetară nu stimulează și nici nu frânează economia, ar putea crește. Cu alte cuvinte, dobânzi considerate anterior ridicate ar putea deveni noua normalitate.

„Este posibil ca, în medie, ratele dobânzilor să fie puțin mai mari”, a declarat economistul-șef al Băncii Angliei, Huw Pill.

Banca Japoniei a identificat deja cererea generată de inteligența artificială drept unul dintre factorii care au contribuit la recentele majorări ale dobânzilor. Economiștii anticipează o nouă creștere a ratei de politică monetară în Marea Britanie la ședința din 5 noiembrie, în timp ce piețele financiare iau în calcul noi majorări ale dobânzilor de către Fed și BCE în decembrie.

Rezerva Federală și Banca Centrală Europeană au majorat deja dobânzile în septembrie, ca răspuns la persistența presiunilor inflaționiste.

Perspectiva unor împrumuturi permanent mai scumpe reprezintă o amenințare pentru guvernele care au acumulat datorii publice uriașe în perioada dobânzilor aproape de zero. Randamentele obligațiunilor guvernamentale au crescut puternic pe piețele internaționale, unele atingând niveluri nemaiîntâlnite de dinaintea crizei financiare globale.

Situația este deosebit de dificilă pentru zona euro, unde țările cu datorii publice ridicate sunt expuse unor costuri tot mai mari de finanțare. Franța este considerată una dintre cele mai vulnerabile economii europene.

Paradoxal, Europa riscă să suporte o mare parte din costurile revoluției inteligenței artificiale, fără să încaseze și beneficiile economice corespunzătoare. Cea mai mare parte a investițiilor este concentrată în Statele Unite și, într-o măsură mai mică, în Japonia și alte economii asiatice. În Europa, companii precum ASML și Siemens se numără printre puținii beneficiari evidenți ai acestui val investițional.

În același timp, Uniunea Europeană se confruntă cu majorarea prețurilor la energie, alimentată de conflictele din Iran și Ucraina, ceea ce amplifică inflația și pune presiune suplimentară asupra finanțelor publice.

„Există circumstanțe speciale care fac ca unele țări să sufere mai mult, iar Franța este un exemplu elocvent”, a declarat președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, în cadrul unui eveniment organizat de CNN la Bangkok.

Oficialul a subliniat că soluțiile pentru problemele financiare ale Franței trebuie căutate în primul rând la nivel național, prin ajustarea politicii fiscale.
Separat, Lagarde a avertizat că turbulențele de pe piața obligațiunilor înăspresc deja condițiile de finanțare din zona euro, ceea ce ar putea frâna creșterea economică și, în timp, tempera inflația.