Încă o țară a început imunizarea cu a treia doză de vaccin anti-COVID-19. Cui îi este recomandat

Cehia a început luni vaccinarea cu a treia doză de vaccin anti-COVID-19, această doză de consolidare fiind disponibilă pentru oricine a primit ultima doză de vaccin cu cel puţin opt luni în urmă.

Ministerul Sănătăţii ceh a recomandat a treia doză persoanelor în vârstă de peste 60 de ani, celor din categoriile de risc şi lucrătorilor din sectorul sanitar sau cel al îngrijirilor. ”Pentru oricine altcineva, decizia revine fiecăruia”, a declarat ministrul ceh al sănătăţii, Adam Vojtech.

Toţi cei eligibili pentru a treia doză au primit un mesaj de notificare, luni fiind transmise circa 8.000 de astfel de mesaje. Autorităţile cehe estimează că până la sfârşitul anului un milion de persoane vor fi vaccinate cu a treia doză. Înregistrarea prealabilă nu este necesară în niciunul dintre centrele de vaccinare.

În această campanie de consolidare a imunităţii împotriva COVID-19 în Republica Cehă vor fi folosite vaccinurile Pfizer/BioNTech şi Moderna.

Până în prezent în această ţară au fost vaccinate cu schema completă circa 5,9 milioane de persoane, mai mult de jumătate din populaţia sa de 10,7 milioane de locuitori, scrie Agerpres.

Italia a început de asemenea luni administrarea celei de-a treia doze de vaccin anti-COVID-19.

Agenţia Europeană a Medicamentului (EMA) examinează în prezent posibilitatea administrării celei de-a treia doze de vaccin anti-COVID-19. Dar în contextul răspândirii variantei Delta mai contagioase a coronavirusului, mai multe state membre ale UE au decis administrarea acestei doze pentru categoriile vulnerabile fără a mai aştepta concluziile EMA.

#a treia doza #cehia #imunizare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.

#dezastru #educatie #elevi