(VIDEO) Modificările referitoare la activitatea ANI, neconstituționale! Domnica Manole: Au fost încălcate procedurile

Magistrații Curții Constituționale au declarat neconstituțională legea prin care a fost modificată activitatea Autorității Naționale de Integritate în luna decembrie, anul trecut, la inițiativa deputaților PSRM și a celor de la Platforma „Pentru Moldova”, scrie Realitatea.md.

Sesizarea a fost depusă de către fostul deputat al PAS, Sergiu Litvinenco.

„Legea votată era contrară mai multor articole”, a declarat Manole.

Amintim că Sergiu Litvinenco, a contestat în data de 21 decembrie, 2020 la Curtea Constituțională modificările adoptate de majoritatea parlamentară referitoare la activitatea Autorității Naționale de Integritate.

Litvinenco declara în decembrie că legea contestată este neconstituțională, întrucât „nu respectă criteriile de claritate, contravine conceptului statului de drept, încalcă principiul de neretroactivitate și a fost adoptată cu încălcarea procedurilor stabilite de Constituție și de Regulamentul Parlamentului.”

Mai exact, prin acele modificări s-a adoptat reducerea termenului în care poate fi efectuat controlul de avere și interese personale, de la trei ani la un an. De asemenea, conform documentului, persoana a cărei proprietate este verificată va putea contesta rezultatele verificării în instanță, lucru care practic a paralizat activitatea ANI.

În decembrie, reprezentanții ANI au prezentat avizul negativ asupra proiectului și au atenționat că modificările vor afecta grav unele proceduri de control.

#domnica manole #incalcari #CC #ANI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.