Noul Cod vamal a fost publicat în Monitorul Oficial și va intra în vigoare la 1 ianuarie 2023. Principalele inovații

Conform Monitorului Oficial din 17 septembrie 2021, prin Decretul nr. 156-IX din 14.09.2021 a fost publicat Codul Vamal nr. 95 din 24 august 2021. Acesta va intra în vigoare la 1 ianuarie 2023.

Noul Cod vamal vine să sistematizeze legislația vamală și va cuprinde actualul Cod vamal, Legea cu privire la tariful vamal și Legea cu privire modul de introducere și scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoane fizice. Acesta are 11 titluri, fiecare titlu fiind împărțit în capitole, iar acestea – în secțiuni, având peste o mie de file.

De asemenea, Codul instituie un număr mare de norme juridice noi, precum și introduce noi concepte legislative.

Prezentul Cod va intra în vigoare la data de 1 ianuarie 2023.

Principalele inovații care urmează a fi implementate odată cu intrarea în vigoare a noului Cod vamal sunt:

prezentarea informațiilor în format electronic necesare vămuirii;
liberalizarea activității de reprezentant vamal;
dreptul la replică al solicitantului asupra unei decizii vamale. Prin urmare, înainte de luarea unei decizii care ar avea consecințe nefavorabile pentru solicitant, Serviciul Vamal comunică solicitantului motivele pe baza cărora intenționează să ia decizia, acordându-i în acest sens solicitantului posibilitatea să își exprime dezacordul într-un termen de 30 de zile;
prelungirea termenului de depunere a contestației asupra deciziilor de la 10 zile până la 30 de zile;
modernizarea și alinierea instrumentelor de facilitare a comerțului la standardele internaționale, în special la Standardele-Cadru privind Securitatea şi Facilitarea Comerțului Mondial, aprobate de Organizația Mondială a Vămilor.

Codul Vamal aprobat vine și cu o serie de noi simplificări, printre care:

Declarația simplificată – permite titularului să plaseze mărfurile sub un regim vamal pe baza unei declarații cu un set redus de date.
Înscrierea în evidențele declarantului – permite titularului să depună declarația vamală sub forma unei înscrieri în evidențele declarantului, cu condiția ca informațiile din declarația respectivă să fie la dispoziția autorităților vamale în sistemul declarantului la momentul depunerii declarației.
Vămuirea centralizată – permite persoanei să depună la postul vamal unde este înregistrat o declarație vamală pentru mărfurile care sunt prezentate în vamă la un alt post vamal.

Simplificările menționate prezintă beneficii reale pentru operatorii economici, cum ar fi: furnizează o alternativă la procedura standard; răspund la unele nevoi specifice legate de fluxul și de tipul mărfurilor declarate; corespund organizării specifice a activității operatorului economic, asigură acordarea rapidă a liberului de vamă; implică o reducere a costurilor.

#monitorul oficial #cod vamal #modificari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După o pauză de un an, Ucraina a reluat exportul de materie primă către Uzina Metalurgică din Râbnița, situată pe teritoriul regiunii separatiste Transnistria – considerată un avanpost rusesc în Republica Moldova. Informația a fost publicată de portalul ucrainean obozrevatel.ua, cu referire la datele Serviciului Vamal de Stat al Ucrainei, citat de obozrevatel.com.

Potrivit sursei, exportator a devenit, ca și anul trecut, compania ucraineană „D-Kamet”, care, în baza unui contract cu Uzina Metalurgică Moldovenească, deținută de proprietari ruși, a livrat partide de fier vechi prin punctul vamal „Nistru”. Documentele de export indică drept destinație oficială Republica Moldova, însă punctul final de descărcare este gara Râbnița, în Transnistria.

Reluarea livrărilor are loc în pofida faptului că piața ucraineană se confruntă cu un deficit strategic de metal uzat, accentuat după invazia pe scară largă a Rusiei, pierderea unor teritorii industriale și distrugerea uzinelor din sud și est. În același timp, exporturile acestui material strategic sunt în creștere rapidă.

Amintim că în august 2024 aceeași companie „D-Kamet” a expediat 276 de tone de metal uzat către uzina din Râbnița – prima livrare după începutul războiului. Totodată, Uzina Metalurgică Moldovenească a fost inclusă în 2018 pe lista de sancțiuni a Consiliului de Securitate și Apărare Națională al Ucrainei, fiind considerată parte a mecanismului economic pro-rus. În martie 2019, însă, aceasta a fost scoasă de pe lista sancțiunilor fără explicații oficiale.

Solicitat de presă, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, nu a comentat deocamdată informația apărută în presa ucraineană.

Fostul deputat Alexandr Slusari s-a arătat indignat de situație:

„Presa ucraineană se revoltă și nu înțelege cum poate fi ajutat un regim separatist și pro-rus, tratat ca reprezentant al țării-agresorului. Credeam că prietenii noștri din Ucraina au însușit lecția istoriei contemporane, când acest cvazistat s-a menținut inclusiv datorită Ucrainei. Mai ales că pentru această lecție țara vecină plătește un preț imens. Trist.”