Carpov: Benzina și motorina se vor ieftini când cotațiile Platts vor descrește

21 Sept. 2021, 15:01
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
21 Sept. 2021, 15:01 // Actual //  bani.md

Prețurile la carburanți vor descrește când cotațiile Platts se vor duce în jos, a declarat, în cadrul conferinței de presă cu privire la formarea prețurilor la carburanți, directorul ANRE, Eugen Carpov.

Potrivit lui, în luna septembrie curent cotațiile Platts au atins cel mai înalt nivel, ceea ce a și influențat prețul final de comercializare a motorinei. Însă în prezent tendința e descendentă. Totodată, cotațiile Platts la benzina cu cifra octanică 95 sunt în continuă creștere.

”Cotațiile Platts și cursul valutar sunt principalii factori care influențează prețul carburanților. Acești factori au pondere de 47% din costul total la benzinei, Accizele – 24%, TVA – 17& și Marja Comercială specifică – 16%. La motorină cotațiile Platts au pondere de 54%, Marja Comercială Specifică – 15%, Accizele -14% și TVA – 17%”, a explicat Carpov.

În opinia directorului ANRE, modificările la legislație dă posibilitatea regulatorului să stabilească prețurile maxime pentru două produse benzina cu cifra octanică 95 și motorina – produse de strictă necesitate. Parțial s-a revenit la liberalizarea pieței prin excluderea vânzărilor angro din regimul de  plafonare.

”Dacă prețurile plafon ar  fi fost stabilite după vechea legislați carburanți ar fi costat mult mai mult. În prezent se atestă o situație dificilă pe piața produselor petroliere”.

ANRE stabilește zilnic plafonul maxim de comercializare a benzinei cu cifra octanică 95 și pentru motorină. Anterior prețurile erau stabilite o dată la două săptămâni ceea ce ducea la un șoc pentru consumatori.

06 Aug. 2026, 21:27
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
06 Aug. 2026, 21:27 // Actual //  Ursu Victor

Fostul premier Ion Sturza consideră că reforma bugetar-fiscală propusă de Guvern este, în ansamblu, una echilibrată, cu un impact pozitiv asupra veniturilor bugetare, chiar dacă efectele reale vor depinde de evoluția economiei și de comportamentul contribuabililor.

Într-o analiză publicată pe rețelele Facebook, Sturza afirmă că proiectul, conceput inițial pentru a aduce mai mulți bani la buget, s-a transformat într-o reformă „aproape neutră” din punct de vedere fiscal. Potrivit calculelor sale, unele măsuri vor reduce veniturile bugetare cu aproximativ 1,5–1,8 miliarde de lei, însă alte modificări vor genera încasări suplimentare de 3,5–4,3 miliarde de lei, ceea ce ar însemna un câștig net de 1,5–2,5 miliarde de lei.

Fostul premier estimează că majorarea scutirii personale va diminua veniturile bugetului cu circa 800 de milioane de lei, iar extinderea facilităților pentru profitul reinvestit cu încă 150–200 de milioane de lei. În același timp, majorarea impozitului pe dividende și câștigurile de capital, accizele mai mari la produsele considerate „vicii”, acciza la motorină, taxa suplimentară pe profitul băncilor, majorarea TVA pentru sectorul HoReCa și taxarea coletelor poștale ar urma să compenseze aceste pierderi și să aducă venituri suplimentare.

„Modest, dar totuși pe plus. Nu este o reformă extractivă, dar nici un mare stimulent pentru economie”, a remarcat Ion Sturza.

Totodată, el avertizează că estimările sunt teoretice și că rezultatele finale vor depinde de reacția economiei. În opinia sa, dacă economia va răspunde pozitiv, reforma ar putea aduce în următorii doi-trei ani încă 1,5–2 miliarde de lei la buget. În schimb, dacă vor scădea consumul, vor crește contrabanda sau băncile își vor reduce profitul impozabil prin optimizări fiscale, efectul asupra veniturilor bugetare ar putea deveni aproape neutru.

Sturza observă și o contradicție în filosofia reformei. Deși apreciază că aceasta este aliniată practicilor europene, fostul premier consideră că majorarea impozitării dividendelor și a câștigurilor de capital reduce atractivitatea investițiilor și randamentul capitalului, ceea ce nu reprezintă cel mai puternic argument pentru atragerea investitorilor.

În același timp, Ion Sturza apreciază modul în care Guvernul a comunicat reforma, afirmând că aceasta a fost prezentată „ca la carte”, prin accentul pus pe taxarea băncilor și a produselor cu accize majorate, ceea ce, în opinia sa, demonstrează „o altă formă de comunicare și o maturitate politică a tehnocrației moldovenești”.

În final, fostul premier le recomandă atât susținătorilor, cât și criticilor reformei să nu se grăbească cu concluziile, apreciind că actualul pachet fiscal reprezintă „o variantă acceptabilă pentru aproape toți”, neutră din punct de vedere politic și cu potențial de a avea un impact economic și social pozitiv.