Drumul la care s-a lucrat șase ani, sub viteza melcului

24 Sept. 2021, 09:00
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
24 Sept. 2021, 09:00 // Actual //  bani.md

Administrația de Stat a Drumurilor anunță despre reabilitarea a peste 25 de km ai drumului național R16 Bălți – Fălești – Sculeni, executată de antreprenorul Impresa Pizzarotti & C S.p.A (Italia) a fost finalizată integral.

Tronsonul de drum finalizat începe de la orașul Bălți, km 4+800, continuând spre intersecția cu drumul R17 Făleşti – Pîrliţa, până la km 30+270. Proiectul a inclus reabilitarea părții carosabile, construcția podeţelor, reabilitarea podurilor, construcția pasajului peste calea ferată, construcţia canalelor de scurgere, construcţia sistemului de drenaj şi relocarea conductelor de utilitate publică. De asemenea, au fost executate lucrări de instalare a panourilor informative și a indicatoarelor rutiere, executare a marcajului rutier de tip termoplast, amenajare a intersecțiilor și acceselor la proprietăți, cât și montare a pavilioanelor pentru pasageri.

Impresa Pizzarotti & C.S.pA, una dintre cele mai mari companii italiene din domeniul construcțiilor, a câștigat încă în august 2015, licitația pentru reabilitarea traseului R16, Bălți-Fălești-Sculeni. Lucrările de reabilitare a celor două loturi cu o lungime totală de circa 55 de kilometri au o valoare de peste 50 de milioane de euro, bani alocați din împrumutul oferit Guvernului Republicii Moldova de către Banca Europeană pentru Investiții.

Lucrările de reparație urmau să înceapă în două luni de la semnarea contractului și trebuiau să fie efectuate în maximum doi ani. Chiar dacă este vorba despre o companie cu renume și dintr-o țară UE, lucrările au fost tergiversate din diferite.

Astfel, în primăvara anului 2018 erau efectuate doar 25% din lucrările de reabilitare, iar autoritățile au avertizat compania că ar putea rezilia contractul.

Cei de la Impresa Pizzarotti au invocat atunci mai multe probleme în realizarea lucrărilor. În octombrie 2019, ASD raporta că au fost efectuate doar 45% din lucrările prevăzute și a constatat „mobilizarea inadecvată a personalului”, nerespectarea programului de lucrări și mobilizarea proastă a subantreprenorilor.

Lucrările de reabilitare a segmentului finalizat de peste 25 de km ai drumului R16, au o valoare de peste 26 de milioane de euro, bani alocați din împrumutul oferit Guvernului Republicii Moldova de către Banca Europeană pentru Investiții.

26 Aug. 2026, 11:12
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
26 Aug. 2026, 11:12 // Actual //  Grîu Tatiana

Companii din Republica Moldova se aliniază deja standardelor europene, chiar dacă țara nu este încă membră a Uniunii Europene. Un exemplu este BPM, singurul producător din Moldova de cabluri de oțel pentru beton precomprimat, care susține că noile reguli comerciale ale Bruxelles-ului îi complică însă accesul pe piața europeană, potrivit euractiv.com.

Cu sediul în Chișinău, compania și-a început activitatea în 2023, în urma unei investiții de 9 milioane de euro și cu sprijin financiar din partea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD). Fabrica, amplasată într-o zonă economică liberă, a fost proiectată de la început pentru a respecta cerințele europene, inclusiv standardul EN 10138-3, certificarea ISO 9001 și standardele nord-americane ASTM A416.

Produsele BPM sunt deja certificate în nouă state membre ale UE, iar compania lucrează la obținerea certificărilor și pentru alte piețe europene. În doi ani de activitate, producătorul a livrat peste 22.000 de tone de produse către 15 piețe internaționale, inclusiv Bulgaria, Polonia, Ucraina și Statele Unite.

În același timp, compania se confruntă cu noi bariere comerciale. De la 1 iulie 2026, UE a înlocuit vechiul regim de măsuri de salvgardare pentru oțel cu Regulamentul (UE) 2026/1384. Potrivit materialului publicat de Euractiv, noile reguli reduc cu aproximativ 47% cotele de import scutite de taxe vamale și majorează la 50% tariful aplicabil importurilor care depășesc cota.

Republica Moldova nu beneficiază de o excepție similară celei aplicate statelor membre ale Spațiului Economic European, deși are cu UE un Acord de liber schimb aprofundat și cuprinzător (DCFTA). Astfel, produsele din oțel moldovenesc sunt supuse unui regim comercial mai strict, în pofida procesului de apropiere economică și legislativă de Uniunea Europeană.

O altă provocare este reprezentată de Mecanismul de ajustare la frontieră a emisiilor de carbon (CBAM). Comisia Europeană a propus extinderea mecanismului, până în 2028, asupra a aproximativ 180 de coduri de produse din aval, cu utilizare intensivă de oțel și aluminiu. În funcție de rezultatul procesului legislativ, și produsele BPM ar putea ajunge în sfera acestor reguli.

Compania spune că încearcă să răspundă acestor cerințe prin investiții. BPM are o instalație solară de 600 kW pe acoperiș, care asigură până la 20% din necesarul de energie electrică. De asemenea, compania are un acord de achiziție a energiei electrice de la unul dintre cele mai mari parcuri solare din Moldova și investește 1,7 milioane de euro într-un sistem de stocare cu baterii, cu o capacitate de 12,6 MWh, care urmează să fie pus în funcțiune în următoarele șase luni.

Fondatorul BPM, Oleg Babii, afirmă că investițiile au fost făcute în ideea că respectarea standardelor europene va facilita accesul pe piața UE. „Ni s-a cerut să ne conformăm standardelor europene cu ani înainte de a ni se permite să concurăm în condiții de egalitate pe piața europeană”, afirmă Babii. Potrivit lui, compania a investit în alinierea la normele europene, însă între timp „cotele au fost reduse, tarifele au crescut”, iar obligațiile privind emisiile de carbon sunt în extindere.

„Dacă Bruxelles dorește ca întreprinderi precum a noastră să continue să investească înaintea reglementării, trebuie să demonstreze că acest dezechilibru este temporar — nu permanent”, a mai declarat fondatorul BPM.

Compania consideră că o soluție ar putea fi o alocare treptată a cotelor pentru producătorii din țările candidate la aderare care îndeplinesc verificabil standardele tehnice și de mediu ale UE.

BPM susține că activitatea sa reprezintă un exemplu de integrare economică înainte de aderarea oficială. Compania are în prezent 12 certificări active pentru produsele sale în nouă state membre ale UE și urmărește certificarea pentru Germania, Austria, Elveția, Țările de Jos și mai multe piețe nordice.

Inginerul-șef al BPM, Boris Shaitan, spune că fabrica a fost construită cu perspectiva integrării pe termen lung pe piețele europene.

„Ceea ce construim nu este doar o fabrică — este o capacitate industrială care permite Moldovei să participe direct la proiecte de infrastructură europene”, afirmă acesta.

Compania are deja legături comerciale cu Ucraina, unde cumpărătorii au reprezentat anul trecut 6% din vânzările BPM. Producătorul susține că este pregătit să contribuie la reconstrucția Ucrainei cu produse certificate și conforme standardelor europene.

Marin Ciobanu, administratorul șef al Zonei Economice Libere din Chișinău, unde activează BPM, spune că produsele companiei pot avea un rol în proiectele de reconstrucție: „Este vorba de produse cu valoare adăugată utilizate în construcții, realizate cu tehnologii extrem de avansate”.

Discuțiile despre politica comercială au loc în paralel cu avansarea negocierilor de aderare a Republicii Moldova la UE. Moldova și-a propus încheierea procesului de aderare până în 2028.