Profit pe bandă rulantă. Ce afacere i-a adus milionarului moldovean Călin Fusu o creștere de 40%

BestJobs Recrutare, controlată de Neogen, a încheiat primul semestru din acest an (S1/2021) cu afaceri de 14,5 mil. lei, în creştere cu 41,2%, în timp ce profitul net s-a majorat cu 329%, până la 3,9 mil. lei, arată raportul semestrial al companiei.

“În primul semestru al anului 2021, deciziile adoptate de managemenul societăţii privind optimizarea serviciilor noastre în concordanţă cu nevoile pieţei, coroborate cu masurile de relaxare a restricţiilor în contextul epidemilogic, precum şi relansarea dinamică a pieţei de muncă, au contribuit decisiv la consolidarea financiara a Bestjobs, şi la revenirea la un nivel asemănător al cifrei de afaceri comparabil cu perioada similară din 2019”, spune Călin Fusu, administrator şi CEO al companiei, citat de Ziarul Financiar.

La 30 iunie, cheltuielile de exploatare au ajuns la 9.97 mil. lei, în creştere cu 6,04% faţă de S1/2021. Astfel, rezultatul operational a inregistrat o crestere cu 373.2% faţă de perioada similară din 2020, totalizând 4,6 mil. lei.

În ceea ce priveşte cheltuielile cu prestaţiile externe, acestea au crescut cu 20,49% faţă de S1/2020, pe fondul cresterii costurilor aferente dezvoltarii si mentenanta software, în contextul accelerarii dezvoltarii de functionalitati noi, cât si cresterii costurilor de personal din domeniul IT.

Activele totale ale companiei se cifrau finalul lunii iunie 30 mil. lei, în creştere cu 160% faţă de 31 decembrie 2020, în timp ce datoriile totale ale societăţii cumulează 20 mil. lei, în creştere cu 579% faţă de începutul anului current, din care ponderea cea mai importanta reprezinta datoriile pe termen lung provenind din emisiune de obligatiuini, in luna mai 2021.

Călin Fusu a înființat grupul Neogen în anul 2000, acesta dezvoltând platforme precum BestJobs, Clever Taxi, Vivre Deco, Casta.

Calin Fusu, 47 de ani, a devenit unul dintre cei mai tineri milionari în euro, bani obținuți din internet (Neogen), o afacere în care “vechii capitaliști” români nu au investit pentru ca nu o înțeleg și nu are active palpabilă.

În prezent, Călin Fusu este și acționarul Itaxi din Chișinău prin intermediul Citylink, care în anul 2020 a achiziționat compania de taxi Itaxi.

#Călin Fusu #best jobs #afacere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), vrea ca UE să renunțe la Visa, Mastercard și să creeze o platformă proprie pentru Europa, ceea ce ea numește: „Drumul spre independență”. Invitată în cadrul emisiunii “The Pat Kenny Show”, Lagarde a subliniat dependența Europei de infrastructura străină de plăți digitale. „Visa, MasterCard, PayPal și Alipay sunt toate controlate de companii americane sau chineze,” a remarcat ea, adăugând că „trebuie să ne asigurăm că există o ofertă europeană”.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a lansat un apel pentru o revoluție a plăților, și a menționat necesitatea ca Europa să rupă dependența de giganții americani și chinezi, precum: Visa, Mastercard, PayPal și Alipay. Ea a subliniat că dezvoltarea unor soluții proprii ar reprezenta un pas important spre independența financiară a continentului, asigurându-i suveranitatea în acest domeniu esențial.

Christine Lagarde a subliniat că o piață de capital complet unificată ar putea deschide calea către o integrare fiscală mai profundă în Europa, având un impact semnificativ asupra economiei, cu o valoare adăugată potențială de până la 3.000 de miliarde de euro pe an, scriu editorii de la Business Today, citat de romaniatv.ro.

În timpul emisiunii “The Pat Kenny Show”, Christine Lagarde a subliniat fragilitatea Europei în fața dependenței de infrastructura străină de plăți digitale, evidențiind necesitatea unui sistem propriu care să asigure suveranitatea financiară a continentului.

„Visa, MasterCard, PayPal și Alipay sunt toate controlate de companii americane sau chineze”, a remarcat ea, argumentând: „Ar trebui să ne asigurăm că există o ofertă europeană”.

Ideea unei piețe unice de capital în toate statele membre ale Uniunii Europene capătă din nou importanță în contextul revitalizării Uniunii piețelor de capital (CMU), o inițiativă pe termen lung a UE. Obiectivul principal al CMU este de a crea o piață integrată de capital, care să faciliteze fluxul mai eficient de investiții și economii în cadrul blocului comunitar. Prin această inițiativă, se dorește oferirea unui acces mai bun al întreprinderilor la surse de finanțare și, totodată, furnizarea cetățenilor cu instrumente de economisire mai eficiente și accesibile.

Christine Lagarde a corelat progresele realizate în cadrul Uniunii piețelor de capital (CMU) cu o integrare economică mai profundă, subliniind că aceasta ar putea reduce presiunea asupra politicii monetare și ar crea fundamentul pentru o viitoare uniune fiscală. Deși estimările privind valoarea adăugată anuală de 3.000 de miliarde de euro provin dintr-o postare pe Reddit, care a fost citată pe larg, surse oficiale sugerează un impact mai moderat, dar încă semnificativ, pentru economia europeană.

Conform Serviciului de Cercetare al Parlamentului European (EPRS), o integrare economică mai profundă ar putea adăuga un PIB suplimentar de peste 2,8 trilioane de euro până în 2032, dintre care cel puțin 321 de miliarde de euro ar proveni din finalizarea Uniunii economice și monetare. Cu toate acestea, construirea unei alternative europene la giganții Visa și Mastercard se confruntă cu provocări semnificative, atât din punct de vedere tehnologic, cât și din perspectiva reglementărilor și a cooperării între statele membre.

Totuși, dezvoltarea unei alternative europene la Visa și Mastercard se confruntă cu o serie de provocări semnificative. Printre acestea se numără:

– Comisioanele interbancare mai scăzute din Europa, care fac dificilă atingerea unui nivel de profitabilitate sustenabil.
– Necesitatea unor investiții inițiale considerabile pentru a construi o infrastructură capabilă să concureze cu cea a marilor jucători internaționali.
– Obstacolele legate de schimbarea comportamentului consumatorilor și comercianților, precum și de convingerea băncilor să susțină implementarea unui nou sistem.
– Complexitatea tehnică, în special în domeniul securității, protecției împotriva fraudelor și asigurării compatibilității transfrontaliere.
– Provocările legate de guvernanță și coordonare, întrucât statele membre și instituțiile europene trebuie să colaboreze pentru a alinia execuția și supravegherea sistemului.