Profit pe bandă rulantă. Ce afacere i-a adus milionarului moldovean Călin Fusu o creștere de 40%

BestJobs Recrutare, controlată de Neogen, a încheiat primul semestru din acest an (S1/2021) cu afaceri de 14,5 mil. lei, în creştere cu 41,2%, în timp ce profitul net s-a majorat cu 329%, până la 3,9 mil. lei, arată raportul semestrial al companiei.

“În primul semestru al anului 2021, deciziile adoptate de managemenul societăţii privind optimizarea serviciilor noastre în concordanţă cu nevoile pieţei, coroborate cu masurile de relaxare a restricţiilor în contextul epidemilogic, precum şi relansarea dinamică a pieţei de muncă, au contribuit decisiv la consolidarea financiara a Bestjobs, şi la revenirea la un nivel asemănător al cifrei de afaceri comparabil cu perioada similară din 2019”, spune Călin Fusu, administrator şi CEO al companiei, citat de Ziarul Financiar.

La 30 iunie, cheltuielile de exploatare au ajuns la 9.97 mil. lei, în creştere cu 6,04% faţă de S1/2021. Astfel, rezultatul operational a inregistrat o crestere cu 373.2% faţă de perioada similară din 2020, totalizând 4,6 mil. lei.

În ceea ce priveşte cheltuielile cu prestaţiile externe, acestea au crescut cu 20,49% faţă de S1/2020, pe fondul cresterii costurilor aferente dezvoltarii si mentenanta software, în contextul accelerarii dezvoltarii de functionalitati noi, cât si cresterii costurilor de personal din domeniul IT.

Activele totale ale companiei se cifrau finalul lunii iunie 30 mil. lei, în creştere cu 160% faţă de 31 decembrie 2020, în timp ce datoriile totale ale societăţii cumulează 20 mil. lei, în creştere cu 579% faţă de începutul anului current, din care ponderea cea mai importanta reprezinta datoriile pe termen lung provenind din emisiune de obligatiuini, in luna mai 2021.

Călin Fusu a înființat grupul Neogen în anul 2000, acesta dezvoltând platforme precum BestJobs, Clever Taxi, Vivre Deco, Casta.

Calin Fusu, 47 de ani, a devenit unul dintre cei mai tineri milionari în euro, bani obținuți din internet (Neogen), o afacere în care “vechii capitaliști” români nu au investit pentru ca nu o înțeleg și nu are active palpabilă.

În prezent, Călin Fusu este și acționarul Itaxi din Chișinău prin intermediul Citylink, care în anul 2020 a achiziționat compania de taxi Itaxi.

#Călin Fusu #best jobs #afacere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova continuă să exporte volume mari de grâu, însă transformarea materiei prime în produse cu valoare adăugată rămâne o provocare, arată o analiză a economistului Iurie Rija. Potrivit acestuia, disponibilitatea cerealelor nu este suficientă pentru ca procesarea să fie automat rentabilă, iar competitivitatea depinde de costurile de producție, calitate, ambalare, logistică și accesul la piețe.

În lunile iulie–august 2026, Republica Moldova a exportat 378.165 de tone de grâu, cu aproximativ 23% mai mult decât în aceeași perioadă din 2025 și cu 5% peste nivelul din 2021. Valoarea exporturilor a ajuns la circa 1,4 miliarde de lei, iar prețul mediu de export a fost de 3,71 lei pentru un kilogram.

Rija atrage însă atenția că majorarea încasărilor pe tonă nu înseamnă neapărat profituri mai mari pentru fermieri sau comercianți, în condițiile în care logistica s-a scumpit și consumă o parte tot mai mare din marjă.

O vulnerabilitate este vizibilă în transportul feroviar. Exportul de grâu pe calea ferată a scăzut de la 45.341 de tone în iulie la doar 2.870 de tone în august, adică cu aproape 94%. Analiza asociază prăbușirea cu blocajele pe direcția portului Reni și cu riscurile militare din regiune.

În același timp, aproape trei sferturi din exporturile de grâu au fost concentrate prin cele două componente ale hubului Giurgiulești. Ponderea acestora a ajuns la 73,8%, ceea ce face comerțul moldovenesc dependent de funcționarea unui număr restrâns de rute logistice.

Situația arată diferit pe segmentul făinii. În perioada 1 ianuarie–26 august 2026, Moldova a exportat 16.431 de tone de făină, cu circa 4% mai puțin decât în perioada comparabilă din 2025. Încasările au constituit 87,1 milioane de lei.

Prețul mediu lunar de export al făinii a coborât de la 5,85 lei/kg în martie la 4,63 lei/kg în august, ceea ce înseamnă o reducere de aproape 21%. Pentru procesatori, această tendință pune presiune directă pe rentabilitate, în cazul în care prețul grâului, energia, logistica și celelalte costuri nu scad în același ritm.

În aceeași perioadă, Republica Moldova a importat 15.688 de tone de făină în valoare de 120,7 milioane de lei. Cantitativ, exporturile au depășit importurile cu 743 de tone, însă valoric balanța a rămas negativă.

Deficitul comercial la făină a ajuns astfel la 33,6 milioane de lei. Prețul mediu de import a constituit 7,69 lei/kg, cu aproximativ 45% mai mare decât media de export, de 5,30 lei/kg.

Rija explică această diferență prin structura diferită a produselor comercializate. Moldova exportă în principal făină în vrac sau în saci mari, destinată clienților industriali, în timp ce importă mai ales făină ambalată în cantități mici, destinată comerțului cu amănuntul. Marca, ambalajul, caracteristicile produsului și condițiile de livrare contribuie la diferența de preț.

Economistul subliniază că diferența de 45% nu poate fi interpretată drept un profit pe care morile locale l-ar putea recupera simplu prin ambalare, însă arată existența unui segment comercial cu valoare adăugată mai mare, care ar putea fi dezvoltat.

Ca exemplu, Rija indică modelul Turciei, unde legătura dintre materia primă și industria de procesare pentru export este susținută prin acces la stocuri și mecanisme de piață. Potrivit datelor invocate în analiză, Turcia a exportat în 2025 aproximativ 2,34 milioane de tone de făină, în valoare de 871 de milioane de dolari, iar pentru 2026 este evocată o posibilă creștere spre 3 milioane de tone.

Pentru Republica Moldova, cheia ar fi dezvoltarea întregului lanț: grâu cu proprietăți constante, stocuri finanțabile, utilaje eficiente, contracte stabile de vânzare, transport predictibil și o legătură mai bună între fermieri și procesatori.

La un consum orientativ de 1,3–1,35 tone de grâu pentru producerea unei tone de făină, rentabilitatea unei mori depinde de prețul efectiv al materiei prime, randamentul măcinării și veniturile obținute din produsele secundare, precum tărâțele.

Analiza mai arată că România și Israelul absorb împreună peste 99% din exporturile moldovenești de făină, ceea ce demonstrează că procesatorii locali au deja acces la piețe externe. Totodată, pe piața internă, estimată la circa 230.000 de tone anual, importurile de 25.000–30.000 de tone reprezintă un segment pentru care producătorii locali ar putea concura mai agresiv.

#faina #Cereale #export