Ce se știe despre Ad Astra, misterioasa școală creată de Elon Musk pentru copiii săi? Curriculum și metode de predare

Puțini știu că, în 2014, Elon Musk a creat Ad Astra, o școală super exclusivă și inovatoare, unde studiază copiii săi și câțiva selectați. Chiar dacă au trecut ani buni de la fondare, despre această școală nu se cunoaște foarte mult. Iată tot ce am reușit să aflăm.

Geniu, milionar, filantrop, regele tehnologic Tesla, împăratul lui Marte … și promotor al metodelor alternative de educație, Elon Musk a criticat sistemul educațional al Americii în mai multe rânduri, dar în loc să depună plângeri, s-a apucat de treabă. În 2014, miliardarul a anunțat crearea Ad Astra, o școală misterioasă cu propriul sistem, în care studiază copiii săi și doar câțiva selectați.

CEO-ul Tesla iubește să-și arate proiectele sale ambițioase, dar de data aceasta a preferat să păstreze în secret tot ce ține de Ad Astra, care din latină înseamnă „către stele”. Se știe foarte puțin despre această școală exclusivă, situată lângă sediul SpaceX din California. Atât de puțin încât doar logo-ul și o adresă de e-mail au apărut pe site-ul lor. Asta până în iunie 2018, pentru că până atunci nici asta nu era.

O școală personalizată pentru copiii lui Elon Musk

Elon Musk are șapte copii în total. Cu prima sa soție, Justine Musk, a devenit tatăl lui Nevada Alexander (2002, a murit la vârsta de 10 săptămâni), a gemenilor Griffin și Xavier (2004) și a tripletelor Damian, Saxon și Kai (2006). Al șaptelea copil al său este micul X AE A-XII Musk, născut în mai 2020, în rezultatul relației sale cu cântăreața Grimes.

Datorită naturii sale inovatoare și excentrice, Musk nu a vrut să-și ducă copiii la o școală tradițională de elită.

„Uram să merg la școală când eram mică, era tortură”, a mărturisit Musk, care a fost agresat în copilărie în Africa de Sud.

Așadar, în 2014 a decis să-și întemeieze propria școală cu propria metodologie, susținută de un fost profesor de la Școala Mirman pentru copii supradotați, situată în Beverly Hills, Los Angeles, la care obișnuiau copiii săi să meargă.

„Am creat o școală mică”, a spus fondatorul SpaceX în 2015, într-un interviu de televiziune la Beijing. Acolo a vorbit pentru prima dată despre Ad Astra și a explicat că modelul său educațional va fi orientat spre abilități. Conform portalului The Hustle, obiectivele acestei școli sunt:

O alternativă la modelul de segregare a vârstei

Musk spune că separarea copiilor în funcție de vârstă nu are sens pentru educație, deoarece studenții au interese și abilități diferite, iar vârsta nu este un criteriu.

Concentrare pe rezolvarea problemelor

În loc să le ofere copiilor „instrumente” în vid, aceștia ar trebui învățați cum să rezolve problemele.

Gamificare

Magnatul a subliniat că nu trebuie să-și „încurajeze copiii să se joace”, în timp ce educația prin jocuri este ceva firesc pentru copii.

Modelul educațional Ad Astra

În această școală, a explicat atunci Elon Musk, modelul educațional se bazează pe faptul că nu se califică elevii, ci se caută aptitudinile lor.

Acolo copiii nu sunt separați în grade în funcție de vârsta lor. Băieții de la 7 la 14 ani (care este intervalul de vârstă al elevilor) sunt învățați să lucreze împreună ca o echipă.

Subiectele sunt, de asemenea, diferite, deoarece în Ad Astra, studenții studiază Inteligența artificială (AI), știința aplicată, codificarea și proiectarea multor lucruri, în principal crearea de roboți.

Curriculum-ul nu include materii sportive, limbi străine sau muzică. Omul de afaceri în vârstă de 50 de ani consideră că nu mai este potrivit să predați limbi străine în școli, deoarece astăzi există software de traducere în timp real. Foarte discutabil pentru majoritatea, dar poate rezonabil pentru copiii lui Musk.

#ad astra #curriculum #educatie #copii #Elon Musk

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.