Peste două miliarde de lei s-au risipit printre degetele statului. Cine a favorizat asta

Din cauza neaplicării procedurii și recomandărilor expertizei anticorupție, proiectele de acte legislative și normative aprobate în perioada anilor 2019-2020, bugetul public național a fost prejudiciat estimativ cu 2,5 miliarde de lei. La această concluzie au ajuns autorii studiului „Expertiza anticorupție 2019-2020: eficiență, costuri, impact”, elaborat cu sprijinul PNUD Moldova.

Din perspectiva autorilor proiectelor s-a atestat că deputații au preluat întâietatea în promovarea proiectelor actelor normative, iar cel mai frecvent, intențiile lor normative au vizat domeniul I (tendință constantă în ultimii 10 ani) – 146 proiecte și domeniul V – 86 de proiecte. Totodată, în anul 2020 (an pre-electoral) a crescut numărul inițiativelor legislative ale Președintelui.

CNA a efectuat expertiza anticorupție la 1448 de proiecte de acte normative, dintre care 768 au fost proiecte de Hotărâri de Guvern, 577 proiecte de legi și 103 acte departamentale, elaborate în perioada anilor 2019-2020. Multe dintre acestea au fost adoptate în lipsa expertizei anticorupție sau ignorându-se recomandările Centrului Național Anticorupție de a exclude prevederi care pot genera corupție. Autorii studiului au estimat că valoarea prejudiciilor evitate la Bugetul Public Național pe proiectele respinse sau retrase a depășit 1,5 miliarde lei, iar valoarea totală a costurilor pe proiectele adoptate a constituit 2,5 miliarde lei.

De asemenea, autorii au stabilit că în 2019 a început să crească numărul actelor normative ale Guvernului care au ignorat expertiza anticorupție, ponderea acestora ajungând în 2020 la 30%. Iar în 2020 s-a triplat numărul proiectelor în care exista riscul de „evaziune fiscală” și a acțiunilor de „escrocherie”.

Experții au constatat că principalele riscuri de corupție detectate în proiectele de legi au fost abuzul în serviciu, urmat de depășirea atribuțiilor de serviciu, conflictul de interese, favoritismul, coruperea pasivă, coruperea activă, exercitarea influenței necorespunzătoare și traficul de influență. Acestea s-au regăsit preponderent în actele normative din domeniile „economie și comerț”, „buget și finanțe”, precum și domeniul „educație, cultură, culte și mass-media”.

#influențe #miliarde #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Lucrările de reabilitare a segmentului de drum Hîncești–Leova–Cantemir, parte a traseului național R34, vor fi finalizate până la sfârșitul anului 2025, a declarat ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, în cadrul audierilor din Parlament. Potrivit acestuia, întârzierile înregistrate în execuția proiectului se datorează dificultăților financiare ale antreprenorului, însă o soluție a fost identificată prin implicarea unui subantreprenor local.

„Acest drum, din 2022, înregistrează probleme și este tergiversat. Ne-am întâlnit cu agentul economic, care are anumite probleme economice, și am discutat cu el. Și-a găsit un subantreprenor din Republica Moldova, iar până la sfârșitul anului 2025 urmează să fie dat în exploatare”, a declarat Bolea.

Segmentul vizat face parte dintr-un proiect mai amplu de reabilitare a drumului național R34 Hîncești – Leova – Cahul – Giurgiulești, pe o lungime totală de 83 de kilometri, cuprins între km 0+000 și km 83+000. Proiectul, finanțat de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), are o valoare contractuală de peste 56 de milioane de euro.

Deși lucrările ar fi trebuit să fie finalizate în februarie 2023, termenul de dare în exploatare a fost deja prelungit o dată până la sfârșitul anului 2024 – fără ca drumul să fie totuși finalizat. În prezent, progresul fizic raportat variază între 60% și 74%.

Inițial, tronsonul Hîncești–Cantemir a fost atribuit companiei italiene Serenissima Costruzioni S.P.A., care nu a reușit să demareze lucrările din cauza problemelor financiare și a intrării în insolvență. Ulterior, contractul a fost preluat de firma turcă OZKA, specializată în construcția și întreținerea infrastructurii rutiere, cu peste 25 de ani de experiență și un portofoliu de 350 de angajați.

Cu toate acestea, ritmul lent al lucrărilor a atras critici din partea autorităților și a beneficiarilor din regiune. Ministerul Infrastructurii dă asigurări că va monitoriza îndeaproape implementarea proiectului și va sprijini toate măsurile necesare pentru ca lucrările să fie finalizate conform noii termene-limită.