Peste două miliarde de lei s-au risipit printre degetele statului. Cine a favorizat asta

Din cauza neaplicării procedurii și recomandărilor expertizei anticorupție, proiectele de acte legislative și normative aprobate în perioada anilor 2019-2020, bugetul public național a fost prejudiciat estimativ cu 2,5 miliarde de lei. La această concluzie au ajuns autorii studiului „Expertiza anticorupție 2019-2020: eficiență, costuri, impact”, elaborat cu sprijinul PNUD Moldova.

Din perspectiva autorilor proiectelor s-a atestat că deputații au preluat întâietatea în promovarea proiectelor actelor normative, iar cel mai frecvent, intențiile lor normative au vizat domeniul I (tendință constantă în ultimii 10 ani) – 146 proiecte și domeniul V – 86 de proiecte. Totodată, în anul 2020 (an pre-electoral) a crescut numărul inițiativelor legislative ale Președintelui.

CNA a efectuat expertiza anticorupție la 1448 de proiecte de acte normative, dintre care 768 au fost proiecte de Hotărâri de Guvern, 577 proiecte de legi și 103 acte departamentale, elaborate în perioada anilor 2019-2020. Multe dintre acestea au fost adoptate în lipsa expertizei anticorupție sau ignorându-se recomandările Centrului Național Anticorupție de a exclude prevederi care pot genera corupție. Autorii studiului au estimat că valoarea prejudiciilor evitate la Bugetul Public Național pe proiectele respinse sau retrase a depășit 1,5 miliarde lei, iar valoarea totală a costurilor pe proiectele adoptate a constituit 2,5 miliarde lei.

De asemenea, autorii au stabilit că în 2019 a început să crească numărul actelor normative ale Guvernului care au ignorat expertiza anticorupție, ponderea acestora ajungând în 2020 la 30%. Iar în 2020 s-a triplat numărul proiectelor în care exista riscul de „evaziune fiscală” și a acțiunilor de „escrocherie”.

Experții au constatat că principalele riscuri de corupție detectate în proiectele de legi au fost abuzul în serviciu, urmat de depășirea atribuțiilor de serviciu, conflictul de interese, favoritismul, coruperea pasivă, coruperea activă, exercitarea influenței necorespunzătoare și traficul de influență. Acestea s-au regăsit preponderent în actele normative din domeniile „economie și comerț”, „buget și finanțe”, precum și domeniul „educație, cultură, culte și mass-media”.

#influențe #miliarde #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Reducerea prețului la motorină aplicată de România începând de duminică arată direcția în care ar trebui să meargă și Republica Moldova, susține Olesea Stamate, coordonatoarea Mișcării Civice „Construim Încredere”. Politiciana propune trei măsuri concrete care să ducă reducerea „direct în buzunarul oamenilor”, și nu la gesturi de imagine.

„Nu ne trebuie măsuri făcute pentru o poză bună sau un titlu de presă. Ne trebuie soluții care chiar ajung acolo unde trebuie”, afirmă Olesea Stamate.

Prima măsură propusă vizează sprijinul țintit. Agricultorii și transportatorii, cei care suportă zilnic cel mai greu costul carburantului în munca lor, ar trebui sprijiniți primii și cel mai mult.

„Nu ajută să împărțim sprijinul la grămadă, pentru ca până la urmă să se piardă pe drum, fără ca cineva să simtă cu adevărat vreo diferență”, punctează coordonatoarea Mișcării.

A doua măsură — și, potrivit Olesei Stamate, miza reală — este introducerea unei reguli care să funcționeze automat, independent de bunăvoința sau de calendarul electoral al cuiva. Atunci când prețurile depășesc un anumit prag, mecanismul de reducere ar trebui să se declanșeze de la sine, așa cum s-a întâmplat în România.

„Nu vrem decizii luate în ultimul moment, sub presiune. Vrem o regulă în care oamenii să aibă încredere, indiferent cine e la guvernare”, subliniază Olesea Stamate.

#construim încredere #solutii #pret #motorina