Bani albi pentru zile negre. Câți bani au moldovenii în bănci

Criza i-a făcut pe moldoveni să înțeleagă că sunt singurii responsabili pentru bunăstarea lor, însă nu și capitolul economisirii banilor. După anul de criză, moldovenii s-au orientat spre cheltuieli.

După ce au îmbrățișat cu nesaț creditele de consum, de la cele cu buletinul la cele ipotecare, economisirea nu a mai contat. Iar statisticile o confirmă. Datele Băncii Naționale arată că volumul depozitelor în lei, atrase de băncile din țară, la sfârșitul lunii august 2021 se ridica la 49,2 miliarde de lei, cu 315,6 milioane lei mai puțin.

Volumul depozitelor în valută, echivalentul în lei, a crescut cu 892,1 milioane lei (+2,5%) – până la 36 miliarde 215,7 milioane de lei. Totodată, depozitele persoanelor fizice în lei au scăzut în cursul lunii cu 210,8 milioane de lei – la 31 miliarde 314 milioane de lei, iar în valută străină (în echivalent lei) – au scăzut cu 115,5 milioane de lei – până la 22 miliarde 915,7 milioane de lei.

În același timp, volumul depozitelor persoanelor juridice în lei a scăzut cu 104,8 milioane de lei (-0,6%) – la 17 miliarde 861,1 milioane de lei, iar depozitele în valută – au crescut cu un miliard de lei (+ 8,2%) – până la 13,3 miliarde de lei. În același timp, volumul depozitelor în lei a crescut cu 15,2% – până la 28,53 milioane de lei, iar în valută – cu 14,4% – până la 96,38 milioane de lei.

În topul băncilor cu cele ai multe plasamente este Agroindbank – 14,87 miliarde lei față de 14,68 miliarde, Moldindconbank – 11,69 miliarde lei comparativ cu 11,85 miliarde, Victoriabank – 7,64 miliarde lei față de 7,79 miliarde, OTP Bank – 6,53 miliarde lei comparativ cu 6,61 miliarde.

La capitolul depozite în valută străină, Agroindbank avea la sfârșitul lunii august 11,61 miliarde față de 11,57 miliarde, Moldindconbank – 5,83 miliarde lei comparativ cu 5,76 miliarde, OTP Bank – 6,02 miliarde față de 5,57 miliarde, Victoriabank – 5,19 miliarde lei față de 5,27 miliarde.

#depozite #bănci #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actualul mecanism de restituire a TVA creează blocaje pentru agricultori și poate împinge unele companii spre scheme ilegale și firme-fantomă pentru a-și recupera banii, a declarat economistul Veaceslav Ioniță în cadrul emisiunii de la N4.

Potrivit acestuia, problema apare din cauza diferenței dintre TVA-ul achitat de agricultori la procurarea materiilor prime și TVA-ul aplicat la vânzarea producției agricole. Economistul a explicat că un agricultor poate plăti în avans statului un milion de lei TVA pentru achizițiile sale, însă ulterior, la comercializarea produselor, poate recupera doar 800 de mii de lei, în timp ce diferența de 200 de mii rămâne blocată în contul TVA.

„Agricultorul acumulează aceste sume în fiecare an și, spre deosebire de alte domenii, nu poate scoate acești bani”, a explicat Ioniță.

Economistul susține că în economie s-au acumulat deja sume foarte mari de bani blocate în conturile TVA ale agricultorilor. Deși nu a prezentat cifre oficiale, el a afirmat că este vorba despre sute de milioane de lei.

În aceste condiții, spune Ioniță, unii agenți economici ajung vulnerabili în fața schemelor ilegale. Potrivit lui, apar firme-fantomă care efectuează tranzacții fictive pentru a recupera banii blocați.

„Omul își poate întoarce banii care statul i-i datorează doar printr-o formă criminală. În mod legal nu poate”, a declarat economistul.

Ioniță a criticat și modificările legislative introduse în 2023 privind restituirea TVA pentru agricultorii care au o pondere majoritară a activității în agricultură. El spune că acestea au generat noi probleme și a dat exemplul agricultorilor care, pe lângă cultivarea terenurilor, prestează și servicii agricole pentru alți producători și riscă să nu mai beneficieze de restituirea TVA.

Totodată, economistul a atras atenția asupra situațiilor în care statul blochează conturile agricultorilor pentru datorii fiscale, deși în același timp are obligații financiare față de aceștia prin TVA-ul acumulat.

În opinia sa, lipsa unui mecanism eficient de compensare între obligațiile reciproce ale statului și companiilor generează distorsiuni și alimentează economia subterană.