Elon Musk şi Jeff Bezos, printre cei mai puţin generoşi miliardari din lista Forbes

Elon Musk şi Jeff Bezos se află printre cei 156 de miliardari din topul 400 Forbes care au oferit mai puţin de 1% din averea lor pentru opere de caritate, informează Business Insider, citat de adevărul.ro.

Deşi şi-au crescut averile la niveluri-record anul trecut, cei doi miliardari care îşi dispută titulatura de cel mai bogat om al planetei, nu au devenit mai generoşi şi sunt puşi în rândul miliardarilor strânşi la pungă.

Potrivit scorului filantropic al Forbes, calculat pentru primii 400 de miliardari ai lumii, cei mai bogaţi nu sunt darnici pe măsura bogăţiei lor. Calculul se face pornind la donaţiile de-a lungul vieţii în raport cu averea curentă – rezultatele sunt împărţite în cinci niveluri: de la mai puţin de 1% la 20% sau mai mult.

Măsurătoarea Forbes nu ia în calcul fundaţiile private şi fondurile administrate de donator pentru că aceşti bani sunt sub controlul donatorului şi vin cu beneficii generoase inclusiv evitarea taxelor. Din cei 400 de miliardari din topul acestui an, doar 19 au donat 10% sau mai mult din averea lor, în timp ce nu mai puţin de 156 au donat o valoare de sub 1%.

Deşi fosta soţie a lui Bezos, MacKenzie Scott e mai bogată decât anul trecut, a donat 13% din averea sa. Bezos a făcut valuri în această vară cu cele 400 de milioane de dolari donaţii către Smithsonian (cel mai mare institut de cercetare şi educaţie ştiinţifică din lume), printre alţii, şi cu cele 865 de milioane pentru lupta de combatere a schimbărilor climatice.

Totuşi, acestea reprezintă o parte infimă din averea sa – doar anul acesta Bezos a câştigat 22 de miliarde de dolari ridicând câştigurile sale nete la 201 miliarde de dolari. Warren Buffet este în continuare cel mai generos dintre primii 400 miliardari ai lumii, după ce a oferit donaţii totale de 4,1 de miliarde de dolari. El plănuieşte să ofere toate acţiunile pe care le deţine la conglomeratul Berkshire Hathaway cu sediul la Omaha, Nebraska, ce activează în asigurări, construcţii, mobilă şi transporturi. Cel mai prolific filantrop este însă este George Soros ale cărui donaţii în valoare de 16,8 de miliarde de dolari au depăşit cele 8,6 de miliarde de dolari venituri nete.

#miliardari #Jeff Bezos #Elon Musk

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Țările G7 reunite în Italia au decis marți să elimine treptat până în 2035 centralele pe cărbune fără dispozitive de captare a carbonului, o etapă importantă către încetarea utilizării combustibililor fosili, scrie France24.

Toate tunurile pe cărbune

Cărbunele este considerat cel mai poluant combustibil fosil, iar militanții pentru mediu au îndemnat G7 – care include Italia, Canada, Franța, Germania, Japonia, Marea Britanie și SUA – să dea un exemplu.

Prin urmare, G7 a convenit să „elimine treptat generarea curentă de energie electrică pe bază de cărbune în sistemele (sale) energetice în prima jumătate a anilor 2030 sau într-un calendar compatibil cu menținerea unei limite a creșterii temperaturii la 1,5°C, în conformitate cu traiectoriile de neutralitate de carbon”, au anunțat țările membre într-un comunicat de presă, la finalul unei reuniuni a miniștrilor mediului și energiei din G7 de la Torino (nord).

Unele țări, precum Franța, militau pentru ca G7 să renunţe la cărbunele până în 2030, dar Japonia în special, unde o treime din electricitate provine din cărbune, a fost reticentă în a stabili un termen limită.

Reuniunea de la Torino a fost prima întâlnire politică majoră pe tema climei de la COP28, desfășurată în decembrie anul trecut în Dubai, unde lumea s-a angajat să se îndepărteze treptat de cărbune, gaz și petrol.

Țările G7 au mai declarat marți că „aspiră” la reducerea producției globale de plastic pentru a aborda frontal poluarea globală cauzată de acest material, prezent peste tot în mediu, de la vârfurile munților până la fundul oceanelor, precum și în sângele ființelor umane.

„Ne angajăm să luăm măsuri ambițioase pe tot parcursul ciclului de viață al materialelor plastice pentru a pune capăt poluării cu plastic și facem apel la comunitatea mondială să facă la fel”, au spus aceștia, fără a da detalii.

Ottawa, Parisul, Berlinul și Londra fac presiuni pentru adoptarea unui tratat de reducere a poluării cu plastic, în timp ce Washingtonul și Tokyo sunt mai reticente.

Miniștrii au declarat, de asemenea, că eforturile de a strânge fonduri pentru a ajuta țările mai sărace să lupte împotriva schimbărilor climatice ar trebui să includă toate „țările în măsură să contribuie”.

Conform unei convenții ONU privind clima din 1992, doar o mică parte din țările cu venituri mari, care dominau economia globală la acea vreme, s-au angajat să finanțeze lupta împotriva încălzirii globale. Lista nu a inclus China, care a devenit acum țara cu cele mai mari emisii de gaze cu efect de seră.

Obiectivele G7

În Dubai, țările au convenit să tripleze capacitatea globală de energie regenerabilă și să se îndepărteze de combustibilii fosili, dar finanțarea acestei tranziții pune probleme, în special țărilor celor mai sărace.

Luni, la deschiderea reuniunii de la Torino, șeful ONU pentru Climă, Simon Stiell, a îndemnat țările G7 să-și folosească ponderea politică, bogăția și tehnologia pentru a renunţa la combustibilii fosili, în special făcând presiuni asupra omologilor lor din fi

Ottawa, Parisul, Berlinul și Londra fac presiuni pentru adoptarea unui tratat de reducere a poluării cu plastic, în timp ce Washingtonul și Tokyo sunt mai reticente.

Obiectivele G7

Împreună, țările G7 reprezintă 38% din economia globală și sunt responsabile pentru 21% din emisiile de gaze cu efect de seră, conform cifrelor pe 2021 ale Institutului de Analiză Climatică.

nanţe pentru a realiza un „salt înainte”.