Cheltuieli nejustificate la o instituție publică. Cum au fost risipiți 15 mil. de lei de Consiliul Concurenței

Deputatul PAS, Dumitru Alaiba acuză Consiliul Concurenței (CC) că a plătit 15 mil. de lei pentru chiria oficiului privat în trei ani, asta chiar dacă statul dispune de spațiu.

”În 2019 s-a elucidat faptul că Consiliul Concurenței plătește 5 milioane de lei pe an (din 25 milioane), pentru chirie într-un oficiu privat. Am obținut angajamentul conducerii CC să identifice un oficiu din spațiile de care dispune statul”, susține Alaiba.

A venit anul 2020. Instituția a rămas tot acolo, iar în bugetul pe 2020 sunt bugetați încă 5 milioane lei. Am insistat pe un amendament la legea bugetului, care să reducă bugetul CC cu 5 milioane, dar guvernul socialist a respins amendamentul. A venit pandemia. Toți am stat în lockdown, am lucrat de acasă, iar Consiliul Concurenței plătea chirie pentru oficii goale.

A venit anul 2021. Aceeași istorie. Am mai insistat o dată. Am făcut demersuri pe la guvern, am mai făcut încă un amendament. Din nou – nimic.

”Între timp, Consiliul Concurenței a plătit suma de 15 milioane de lei chirie la oficiu privat, chiar dacă statul dispune de spațiu. Sigur, poate nu atât de luxos și ultra-central. Dar Consiliul Concurenței ar fi putut economisi 15 milioane de lei, sau ar fi putut utiliza banii aceștia ca să plătească salarii ceva mai competitive angajaților săi. Nu știu, zic și eu. Căci azi ne-au spus că angajații au salarii cam mici. Și eu personal îi cred”, conchide Alaiba.

În anul 2019 Ziarul de Gardă a scris că că cei de la Consiliul Concurenței au plătit anual câte 5 milioane de lei pentru închirierea spațiului în care își desfășoară activitatea. Sumele de bani achitate pentru chirie și au ajuns pe conturile unei companii deținute de fostul director al Agenției Proprității Publice, Vladimir Baldovici.

#risipa #chirie #consiliul concurentei

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană a adoptat, luni, noi sancţiuni care vizează companiile şi persoanele fizice acuzate că au ajutat Moscova să ocolească sancţiunile occidentale privind exporturile de petrol, care contribuie la finanţarea războiului din Ucraina, transmite Reuters.

Până în prezent, UE a impus 19 pachete de sancţiuni, dar Moscova a reuşit să se adapteze la majoritatea măsurilor şi încă vinde milioane de barili de petrol către India şi China, chiar dacă la preţuri mai mici decât preţurile globale. O mare parte din acest petrol este transportat folosind o aşa-numită flotă din umbră, formată din nave care operează în afara industriei maritime occidentale.

Cele mai recente sancţiuni ale UE interzic cetăţenilor blocului comunitar să facă afaceri cu companiile şi persoanele fizice incluse pe o listă specială, reducându-le accesul la principalii furnizori de transport maritim şi asigurări. UE a listat peste 2.600 de persoane fizice şi companii în total.

Cele mai noi sancţiuni vizează nouă persoane fizice şi entităţi care susţin flota din umbră de petroliere a Rusiei, au precizat Consiliul Uniunii Europene şi Jurnalul Oficial al UE, referindu-se la oameni de afaceri legaţi de companiile petroliere Rosneft şi Lukoil, precum şi de companiile de transport maritim care deţin şi administrează petroliere.