Cum a pus mâna un oligarh rus pe o insulă strategică din Finlanda

Chestiunea „pașapoartelor de aur“ revine în acualitate. Un oligarh rus cumpără terenuri în Finlanda beneficiind de un astfel de document eliberat de Cipru, scrie ziare.com.

Vânzarea de pământ într-o zonă importantă din punct de vedere strategic din Finlanda către un oligarh rus a adus din nou în actualitate problemele care apar atunci când unele țări din UE acordă „pașapoarte de aur” cetățenilor străini.

În 2020, Igor Kesaev, numărul 727 pe lista miliardarilor Forbes pe 2021, a cumpărat o insulă mare în estul Finlandei. Folosind un pașaport cipriot, magnatul cu o avere de aproximativ 1,2 miliarde de euro, a reușit să ocolească procedura de autorizare din partea Ministerului Apărării finlandez, necesară pentru o astfel de tranzacție.

Despre Kesaev se spune că ar controla 70% din piața rusească a tutunului, fiind cunoscut și ca traficant de arme. Potrivit Global Intelligence Files, publicate de Wikileaks și ziarul rus Novaia Gazeta, Kesaev a menținut legături strânse cu mafia și serviciile de securitate ruse, FSB și GRU.

Aceste legături au alarmat Ministerul Apărării din Finlanda, deoarece aparatul de stat rus are reputația de a folosi oligarhi ca momeli în scopuri politice și strategice. După achiziție, oligarhul a construit pe insulă mai mult clădiri, precum și o platformă de aterizare pentru elicoptere, care nu era în planul inițial. Fantomele din Crimee și „omuleții verzi“ neidentificați au revenit în memoria finladezilor.

Povestea se repetă. În 2018, autoritățile finlandeze au făcut un raid asupra unui grup de insule din vestul țării. Tot un oligarh rus, Pavel Melnikov, le achiziționase și construise acolo locuințe și alte infrastructuri disproporționat de mari. Acuzat de spălare de bani, Melnikov a vândut insulele.

De data aceasta, Ministerul Apărării va monitoriza îndeaproape ce se întâmplă pe insula din estul Finlandei. Legea finlandeză permite exproprierea dacă securitatea țării este compromisă.

La nivelul UE, se ridică voci împotriva sistemelor de acordare a pașapoartelor în schimbul unor investiții, așa numitele „pașapoarte de aur“ eliberate de unele țări membre precum Cipru, Grecia, Bulgaria, Malta și Portugalia.

#Finlanda #insula #miliardar

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova riscă să rămână în beznă, în condițiile în care țara se află într-o situație critică în orele de vârf ale consumului, când necesarul depășește cu mult capacitatea de import, a declarat economistul Sergiu Tofilat la emisiunea „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.

„Deficitul nostru de energie în orele de vârf, dimineața și seara, sare de 600 MW. Noi avem nevoie de 600 MW în fiecare oră ca să acoperim consumul, dar putem importa doar 345 MW”, a explicat Tofilat. Potrivit lui, Moldova reușește momentan să se mențină pe linia de plutire doar pentru că Ucraina nu utilizează întreaga sa cotă de interconexiune și permite realocarea surplusului către Chișinău. „Personalul de la Energocom stă până noaptea târziu în fiecare zi, analizând fiecare interval orar, ca să vadă cât n-a utilizat Ucraina și să realoce asta pentru Republica Moldova. Nu știu dacă asta e o soluție sustenabilă. Oamenii aceștia se pot îmbolnăvi, au nevoie de concediu. Nu putem depinde la infinit de asta.”

Tofilat afirmă că în următorii trei ani situația va rămâne exact la fel, dacă nu se intervine imediat. În opinia sa, Guvernul trebuie să convoace „de urgență” Comisia pentru pregătirea sezonului rece, împreună cu întreprinderile din sectorul energetic și mediul privat, pentru a identifica soluții rapide. Printre opțiuni: generatoare modulare și mobile, inclusiv închiriate sau aduse de agenții economici în schimbul unui tarif compensat.

„Ucraina deja face asta. Noi de ce nu? Fie le procurăm, fie le închiriem, fie facem un apel către mediul privat: ce tarif vă dăm ca să aduceți generatoare, ca să nu rămânem fără curent electric? Dacă nu facem nimic, în scenariul pesimist, dacă bombardamentele continuă și Ucraina își utilizează toată cota, noi rămânem descoperiți.”

Economistul avertizează că, în lipsa unei acțiuni urgente, Moldova se va confrunta cu două scenarii: tarife mai mari sau întreruperi de energie. „Avem deficit de 600 MW. Putem importa 345 MW. Diferența? Ori o acoperim cu energie de avarie, care este extrem de scumpă și limitată la 200–300 MW, și atunci vom majora tarifele; ori, dacă nici avarie nu e disponibilă, vom fi obligați să deconectăm anumite raioane din Republica Moldova. Avantajul unde este?”