Cum a pus mâna un oligarh rus pe o insulă strategică din Finlanda

Chestiunea „pașapoartelor de aur“ revine în acualitate. Un oligarh rus cumpără terenuri în Finlanda beneficiind de un astfel de document eliberat de Cipru, scrie ziare.com.

Vânzarea de pământ într-o zonă importantă din punct de vedere strategic din Finlanda către un oligarh rus a adus din nou în actualitate problemele care apar atunci când unele țări din UE acordă „pașapoarte de aur” cetățenilor străini.

În 2020, Igor Kesaev, numărul 727 pe lista miliardarilor Forbes pe 2021, a cumpărat o insulă mare în estul Finlandei. Folosind un pașaport cipriot, magnatul cu o avere de aproximativ 1,2 miliarde de euro, a reușit să ocolească procedura de autorizare din partea Ministerului Apărării finlandez, necesară pentru o astfel de tranzacție.

Despre Kesaev se spune că ar controla 70% din piața rusească a tutunului, fiind cunoscut și ca traficant de arme. Potrivit Global Intelligence Files, publicate de Wikileaks și ziarul rus Novaia Gazeta, Kesaev a menținut legături strânse cu mafia și serviciile de securitate ruse, FSB și GRU.

Aceste legături au alarmat Ministerul Apărării din Finlanda, deoarece aparatul de stat rus are reputația de a folosi oligarhi ca momeli în scopuri politice și strategice. După achiziție, oligarhul a construit pe insulă mai mult clădiri, precum și o platformă de aterizare pentru elicoptere, care nu era în planul inițial. Fantomele din Crimee și „omuleții verzi“ neidentificați au revenit în memoria finladezilor.

Povestea se repetă. În 2018, autoritățile finlandeze au făcut un raid asupra unui grup de insule din vestul țării. Tot un oligarh rus, Pavel Melnikov, le achiziționase și construise acolo locuințe și alte infrastructuri disproporționat de mari. Acuzat de spălare de bani, Melnikov a vândut insulele.

De data aceasta, Ministerul Apărării va monitoriza îndeaproape ce se întâmplă pe insula din estul Finlandei. Legea finlandeză permite exproprierea dacă securitatea țării este compromisă.

La nivelul UE, se ridică voci împotriva sistemelor de acordare a pașapoartelor în schimbul unor investiții, așa numitele „pașapoarte de aur“ eliberate de unele țări membre precum Cipru, Grecia, Bulgaria, Malta și Portugalia.

#Finlanda #insula #miliardar

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.