Sturza despre dealul lui Dodon cu Kremlinul: Guvernul preia câteva sute de milioane din datoriile Moldovagaz

Fostul premier și actualul om de afaceri, Ion Sturza susține într-o postare pe facebook că gaz, tehnic vorbind, în conductele care alimentează Republica Moldova va fi. Nu de „acolo”, de „dincolo”, dar va fi. Evident, la prețul pieței, căci asta ne-am dorit, nu? Pentru consumatorul final ar însemna o creștere de „doar 50-60%”. Cum ne spune domnul Ceban – minus o ceașcă de ceai.

Sturza explică reducerea de preț pe care a obținut-o Dodon la Moscova în perioada când era la guvernare.

”Ce „deal” a adus Dodon de la Moscova pentru o reducere simbolică la preț? Păi, la bazar se știe – Guvernul preia câteva sute de milioane din datoriile „Moldovagaz”. Datorii ne-auditate. Moldova preia la datoria de stat vreo 8 miliarde de USD datoriile la gaz ale Transnistriei. Moldova va achita de acum încolo pentru Transnistria 1,2 miliarde metri cubi de gaz, bani care merg azi în bugetul Tiraspolului. În consecință (în capul lui Dodon) – mișcări sociale, alegeri anticipate și revenire la putere”.

Într-un cuvânt, pantalonii în jos, dragi moldoveni! De ce atâta grabă? Păi, rușii știu, fereastra de „oportunități” cu isteria gazului se va încheia în câteva luni! Timp în care vor să scape de Transnistria și să… (re)cucerească Moldova.

Republica Moldova nu a reușit să semneze un contract de livrarea a gazelor cu Gazprom. Precedentul a fost prelungit până la 1 noiembrie. Săptămâna trecută autoritățile au instituit stare de alertă în sectorul energetic și au dispus eliberarea păcurei din rezerva de stat.

În prezent, Republica Moldova plătește 790 USD/mia de metri cubi de gaz. Or, Pentru a face față crizei gazului, autoritățile de la Chișinău s-au adresat și Bruxellesului. Autoritățile moldovene insistă în negocierile cu Gazprom pe păstrarea formulei de preț din vechiul contract. În sezonul de vară prețul era calculat în funcție de cotațiile din hub-ul german NCG, iar pe perioada iernii, când se consumă 80% din consumul total de gaz, prețul era indexat cu cotațiile produselor petroliere.

#gaz #contract #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.