Moldovenii au tot mai mulți bani în bănci, deși dobânzile sunt mici. Care este explicația?

Economiile moldovenilor în bănci cresc constant în ciuda dobânzilor reduse pe care le încasează și care nu mai acoperă inflația. Cele mai recente date arată că, în prezent, depozitele noi ale moldovenilor în bănci însumează 2,8 miliarde de lei. Care este explicația acestui comportament “contra naturii” al economisirilor?

Depozitele la termen plasate în lei moldovenești au însumat 1,7 miliarde de lei, iar plasamentele în valută au totalizat echivalentul a 1 miliard de lei. Depozitele noi atrase au fost reprezentate, preponderent, de depozitele persoanelor fizice, cu o pondere de 71,8 la sută (39,4 la sută fiind depozitele atrase în moneda națională și 32,4 la sută cele în valută).

Din perspectiva termenelor de plasare, cea mai mare pondere revine depozitelor cu termene de la 2 până la 5 ani, reprezentând 35,0 la sută din totalul depozitelor atrase la termen, depozitele persoanelor fizice atrase la acest termen au constituit 25,4 la sută din totalul depozitelor atrase.

Pe de altă parte, deși tot mai mulți moldoveni economisesc băncile au achitat dobânzi mici pentru banii plasați ai populației.

Spre exemplu, pentru depozitele noi, in lei, rata medie a fost de 3,63 la sută, iar pentru cele în valută – 0,36 la sută.

Preferința moldovenilor pentru depozite bancare este cu atât mai greu de explicat cu cât dobânda anemica acordata de banca este erodată de inflație și de impozitele pe dobândă astfel încât deponentul rămâne la finalul perioadei de economisire, cu putini bani.

Economiștii susțin că printre explicațiile acestui comportament se află creșterea veniturilor populației, nevoia de rezerve (lecție dobândită în timpul crizei) și lipsa alternativelor de plasament pentru majoritatea moldovenilor, insuficient educați din punct de vedere financiar. Din lipsa alternativelor produsele de economisire bancare, depozitele, devin, din păcate, singura cale de a pune bani deoparte.

#dobânzi #depozite #economisire

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.