Țarul Putin – cu buza umflată. Chișinăul a bătut palma cu Kievul pentru livrarea metanului în caz de necesitate

Compania ucraineană Naftogaz a semnat cu Energocom un acord cadru de livrare a 700 mil. metri cubi de gaz, în caz de necesitate. Potrivit surselor pe care le citează «Экономическая правда» din cadrul executivului de la Kiev, „părțile s-au înțeles pe fundalul livrărilor nesigure din partea Gazpromului, care a și amenințat că ar putea sista exportul de gaze”.

Republica Moldova urmează să plătească pentru gazul livrat de Ucraina. Deocamdată nu se spune care va fi prețul, dar metanul care ar urma să ajungă în țara noastră va fi și din achizițiile Kievului pe care le va face de pe piața europeană.

Chiar dacă părțile s-au înțeles, decizia finală aparține Cabinetului de Miniștri al Ucrainei. După decizia luată de consiliul de administrație Naftogaz, acesta trebuie aprobată de Consiliul de supraveghere. Înainte de numire, aceste funcții sunt îndeplinite de acționarul Naftogaz – Guvern.

Ucraina este pregătită să pompeze încă 55 de miliarde de metri cubi de gaz către UE, pe lângă cele 40 de miliarde de metri cubi pe care Gazprom trebuie să îi pompeze în conformitate cu contractul de tranzit.

La 1 octombrie, Gazprom a prelungit pe o lună contractul cu Moldova pentru furnizarea de gaze. Însă deja pe data de 6, compania Moldovagaz a raportat că consumul de gaz în Moldova depășește temporar furnizarea de combustibil din Rusia. Pe 13 octombrie, în țară a fost instituită „starea de alertă” în sectorul gazelor, care a fost un pas pregătitor pentru instituirea Stării de Urgență.

În data de 22 octombrie a și fost instituită stare de urgență în sistemul gazelor naturale, iar Energocom a fost mandat să lanseze licitația de achiziție a metanului. Ministrul Spînu a spus că deocamdată nu cunoaște dacă fost depusă vreo ofertă și la ce preț. Iar Gazprom acuză Republica Moldova de problema livrărilor de gaze. “Gazprom va prelungi contractul de tranzitare și furnizare a gazelor naturale doar dacă Chișinăul va achita datoria în sumă de 709 mil. USD, în caz contrar, la 1 decembrie va fi sistată livrarea gazelor, a declara Serghei Kuprianov, purtătorul de cuvânt al Gazprom

#metan #gaz #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statul scoate la privatizare mai multe întreprinderi și active importante, inclusiv Fabrica de Sticlă din Chișinău, Hotelul „Zarea”, Editura „Lumina” și întreprinderea editorial-poligrafică „Știința”, după ce Guvernul a aprobat modificarea listei bunurilor supuse privatizării.

Agenția Proprietății Publice susține că noile modificări au scopul de a face procesul de privatizare mai clar și mai previzibil pentru investitori. Astfel, în lista bunurilor va apărea o nouă rubrică – „modalitatea de privatizare” – care va arăta exact cum va fi vândut fiecare activ: prin licitație, concurs investițional sau pe piața reglementată.

Una dintre cele mai importante întreprinderi vizate este Î.S. „Fabrica de sticlă din Chișinău”, care va fi privatizată prin concurs investițional. Autoritățile spun că întreprinderea are nevoie urgentă de investiții pentru modernizare, având active puternic depreciate, însă rămâne unul dintre cei mai mari producători de ambalaje din sticlă din țară și exportă în peste 30 de state.

În cazul Hotelului „Zarea”, APP propune privatizarea prin licitație. Potrivit notei informative, hotelul nu mai este competitiv pe piață și generează profituri foarte mici, deși este amplasat într-o zonă ultracentrală a Chișinăului și are un potențial imobiliar ridicat. Autoritățile spun că investitorii ar putea transforma activul în proiecte mixte – hotel, apart-hotel, oficii sau spații comerciale.

La privatizare vor merge și Î.S. „Editura Didactică de Stat Lumina” și Î.S. Editorial-Poligrafică „Știința”. APP susține că aceste întreprinderi activează într-un sector dominat deja de companii private, au probleme financiare și sunt afectate de scăderea cererii pentru produsele tipărite tradiționale.

Totodată, Guvernul a decis includerea în lista bunurilor supuse privatizării a întreprinderii chimice „Izomer”, care nu mai are activitate operațională de câțiva ani și funcționează cu active minime. Autoritățile consideră că privatizarea este singura soluție pentru valorificarea activelor și eventuala relansare a afacerii.

Documentul mai prevede vânzarea unor participații minoritare ale statului în companii, precum Moldindconbank și „Limi-Impex” prin piața reglementată.

Potrivit APP, măsurile fac parte din agenda de reforme și au scopul de a atrage investiții private, de a eficientiza administrarea activelor statului și de a crește transparența procesului de privatizare.